Acareturi gospodăreşti din  Cadăr

ACARETURILE ŞI TERENUL DIN GOSPODĂRIA CĂDĂREANULUI

Aurel Mişa
Viorel Muţiu

 Acareturile şi terenurile din gospodăria cădărenilor sunt tratate în perioada de până la venirea comuniştilor la putere, până la jalnicul proces de colectivizare forţată. acţiune prin care s-a distrus întrega structură a gospodarie ţărăneşti, terenurile fiind preluate de stat prin structurile organizatorice ale acestui, CAP, GAS SMT, etc.

 În condiţiile lipsei terenurile ca proprietate privată a ţăranului şi implicit lipsa  producţiei agricole, o serie de acareturi terenuri din incinta gospodarie si-au pierdut utilitatea.

 În acest condiţii vom arăta cum era dotată gospodărie unui cădărean de nivel mijlociu.

 Incinta, sau terenul în cre este organizată gospodăria se compunea din următoarele parcele;

A.- Acareturile gospodărie ;

1.- Clădirea de locuit, (Casa ) ;  Constrcţia ce mai solidă construită  din zidărie, acoperiş din ţiglă având  în  general  două camere, o bucătărie şi un coridor numit tărnaţ. Podul era utilizabil se folosea pentru  cereale sau alte produse. În pod se mai afla şi afumătoare în care erau afumate produsele de la  pomana porcului.

2.- Bucătăria de vară.(Cuina mică );

 Bucătăria de vară, constructie din zidărie, având una sau doua încăperi, asigurate cu coş de fum.  În  cazul unei încăeri aceasta este folopsită pentru gătitul mâncării în perioada călduroasă.  A doua  încăpere dacă există este folosită pentru părepararea hranei pentru animale ( lături pentru porci sau  uruială pentru animalele mari, cabaline şi cornute )

3.- Grajdul ( Ştălogul );

 Constructie din zidarie, acoperită cu tiglă, destinată în special adăpostului animelelor mari, cai,  vaci, boi, având mai multe încăperi funcţie de animalele pe care le aavea gospodărie. Construcţia are  podul utilizabil, având o pardoseală de lut cu exceptia şofrului, care are o pardoseală din şipci şi pe  suprafaţa cărei se depozita  porumbul ştiulet. Şipcile find distanţate asigurău o bună aerisire  porumbului.În acest pod se mai depozita, usturoiul, ceapa si alte produse .

4.- Şopronul ( Şofru )

 Spatiu deschis făcând parte di corpul grajdului folosit în principal la adăpostirea căruţei  sau al  carului, mijloc de transport al gospodarului. În unele soproane se mai afla o masă de dulgherie la  care se repara sau se faceau diferite piese din lemn, funcţie de priceperea gospodarului

5.- Cămara ( Umbariul );

 De ordine face parte împreuna cu Şofrul din corpul Ştălogului, În umbari se află şi scara de aces la  podul ştălogului prin care se urca porumbul care urmează să fie depozitat in acest pod. Este un loc  răcoros în care se păstrează foarte bine murăturile, şunca. Clisa, cârnaţii şi alte alimente.

6.- Cletul;

 Constructie separată, compartimentată în care se depoziteză, grâul de foloşinţă imediată, având şi  un mic siloz în care afă făina necesară pentru pâine. In spatiu liber dintre compartimenete se află o  masută pe care se păstreză pâinea pregătită în casă pentru consumul familiei. După cum se vede,  acarestul este destinat în special produselor de panificaîie şi penrtu panificaţie.

7.- Fântâna (Fântâna );

 De formă circulară, având dimetru între 1,00-1,40 m, parapeti din lemn şi acoperiş din ţigla.  Dispune de un tambur pe care este infăşurat un lanţ având la cei capeţi galeţi sau construcţii speciale,  numite vedre realizate de forma unor butoiaşe din lemn, fără unul din capace, care servesc la ridicare  apei. Acţionarea este făcută de o roata fixată la marginea tanburului sau de o manivela.

8.- Cotarca ( Cotarca );

 Construcţie specială pentru depozitarea ştiuleţilor de porumb,  având la bază un suport de zidărie  mai inalt, care uneori este folosit ca spaţiu pentru alte utilităţi, peste care se află construţia cotărcii  proproiu zisă,  având pereţii realizaţi din sipci ( lătezi ) pentru a asigura aerisirea porumbului,  acoperişul fiind din ţiglă. Capacitatea est funţie de cantitatea de ştiuleţii care urmează să fie  depozitaţi.

9.- Coteţul ( Coceţul ) ;Construcţie din zidărie având mai multe compartimente şi fiind folosite  pentru  adăpostul găştelor şi a raţelor. În unele gospodării găinele au un regim special pe timpul căduros,  lasate afară ele inopteză intr-un pom, de ordine salcâm aflat in curtea gospodăriei

10.- Cosina; Constrcţie având peretii din lemn, acoperiş din ţiglă, având două compartimenete din care unul  pentru scoafă şi purcei, iar cel de al doilea pentru grasuni. Podina este din lemn şi dispusă la oarecare  înălţime faţa de sol pentru a asigura eliminarea dejectiilor.

11.- Pleveria;Construcţie specială pentru adăpostirea plevei rezultate de la macinişul păioaselor, pleva care  este folosită în combinaţie cu tărâţe la hrana animalelor mari, cai şi vaci. Pereţii sunt realizaţi din  lemn, scândură şi acoperiş din tiglă. Nu are pod in vederea folosirii intregului spaţiu construcţiei

12.- Şura;

 Adăpostul pentru oi constructie având pereţii din lemn sau impletitură de râchită şi acoperiş din paie  prin care se asigura căldura necesara pentru oi în perioada de iarnă când erau adăpostite în şură. Vara  şi în perioada călduroase oile erau date la ciopor, la stână păstorite de păcurar.

 13.- WC, ( Clozetul ) ; tip latrină, având o hasna care se vidanja periodic, construit din scândură sau din  zidări şi amplasat in afara curţii.

B.- Spaţiile pentru cultura legumelor ;

 Tenurile disponibile din incinta gospodăriei, neafectate de construcţii sau de alte obiecte sunt  parcelate şi folosite pentru  cultivarea legumelor si a zarzavaturilor. Uneori eceste spaţii sunt  parcelate pe tipuri de culturi sau sunt folosite în culturi alterante. În aceste terenuri  sunt cultivaţi in  mare parte cartofii, produs de baza in hrana cădărenilor, fasolea, castraveţii, ardeiul, varza, ceapa,  usturoiul, mazărea, morcovii, pătrunjelul, păstărnacul, mărarul, macul şi altele, funcţie de optiunile şi  tradiţia  familiei. Când terenurile sunt mai generoase ca suprafaţă, aceste culturi sunt grupate pe  criterrii diferite, recoltare, utilitate etc. In multe gospodării sunt zone de teren rezervate florilor sau  pentru răsaduri necesare legumelor replantabiel

C.- Spaţii rezervate pomilor ftuctiferi.

 De ordine pomii toţi sunt fructiferi şi plantaţi pe conturul terenului, grupaţi în funtie de rod, şi  mărimea coroanei, evitând să facă umbră legumelor din vecinatate. Uneori pomii sunt grupaţi pe  soiuri sau plantaţi în spaţii rezervete pentru grupuri de pomi. În general sunt plantaţi; meri, peri,  caişi, cireşi, vişini, nuci, gutui, pruni, piersici şi alte soiuri. Cei care se ocupă de apicultură plaseaza  stupina în acest spaţiu.

S.- Spatii de depozitare;

 Sunt poţiuni de teren necultivate, în care sunt depozitate furajele pentru animale, fânul, paiele  rezultate de la treieriş, tulei, trifoiul. Tot în acest spaţiu se depozitau păioasele după recoltare şi unde  venea batoză şi le treiera. Acest teren era corespunzător nevoilor gosăpodărie si a depozitării  producţiei proprii. În cazuri de surplus, furajele erau valorificate prin vânzare la sătenii care au aveu  culturi dar intreţineau animale.

[Cadar Acasa] [Cadar I-A-A] [Cadar Date] [Cadar Baronii] [Cadar Personalitati] [Cadar Biserica] [Cadar Preotii] [Cadar Dascalii] [Cadar Monumentul] [Cadar Glosar] [Cadar Traditii] [Cadar Acareturi] [Cadar Monografia] [Cadar Relief] [Cadar Album]

Copyright © 2010 by Cadar.org