Relieful, Flora si Fauna localitatii Cadăr

Relieful, Flora si Fauna localităţii Cadăr

 Aurel MicÅŸa

Repere geografice ÅŸi administrative

            Localtatea Cadăr fost reÅŸedinţă de comună până în anul 1968.  ÃŽn urma reorganizării administrative din anul 1968 satul Cadăr ÅŸi satul  Åžipet fac parte din Comuna Tormac.

            SuprafaÅ£a totală a hotarului localităţii Cadăr este consemnată de monograful  IlieÅŸu1) pentru anii 1948, 1951, 1952 ÅŸi 1953 în suprafaţă de 1924 Ha, suprafaÅ£a totală a comunei Cadăr la vremea aceea era de 3856 Ha, care includea ÅŸi satul Duboz.

            Terenul avea destinaÅ£ie ca teren  arabil, păşuni ÅŸi izlaz, fâneÅ£e naturale, livezi ÅŸi pomi, vii, păduri, curÅ£i ÅŸi teren neproductiv. 


Cadărul, văzut dinspre izlazul de catre Livezi

            Cadărul are următoarele vecinătăţi; la nord se margineÅŸte cu satul Duboz, aparÅ£inând de comuna NiÅ£chidorf, la vest cu satul Berini, aparÅ£inând de comuna SacoÅŸul Turcesc, la sud-vest  ÅŸi la vest cu satul Tormac, reÅŸedinÅ£a a comunei Tormac, la sud-est ÅŸi la est se află satul Ersig ÅŸi Izgar, apaÅ£inând de comuna VermeÅŸ  din judeÅ£ul CaraÅŸ Severin. Aaceasta limită de hotar dintre Cadăr ÅŸi Ersig este si limita teritorială dintre judetul TimiÅŸ ÅŸi judeÅ£ul CaraÅŸ Severin.

            Å¢arine extravilane, zone ÅŸi lanuri importante: Marginea, Peret, Livezi, Riminenţă, Ţărigare, Luncă, Tramnic, Flămânda, Prăjina, Străjeret. 

RELIEFUL

            Localitatea Cadar este amplasată intr-o zonă de câmpie a judeÅ£ului TimiÅŸ ÅŸi aparÅ£ine de comuna Tormac situata la 4 km de sat. ConfiguraÅ£ie terenului este specifică zonelor de câmpie, satul având altitudirea oficial de 123 m1)   faţă de nivelul mării. 

            Relieful este unul specific zonelor de campie. Din punct de vedere al cotelor de nivel acestea variază intre 110m la vecinătatea cu satul Berini cu Berini urcă treptat până la 160 la vecinătatea cu satul Ersig din judeÅ£ul Caras-Severin, avân pe aces interval mici ondulaÅ£ii de teren din care cea mai importante sunt pe Valea Popii ÅŸi Valea mare din drumul spre tormac, aceste două constituind un culoar a unui pârâiaÅŸ care adună apele din zona limitrofă ÅŸi le duce la PogăniÅŸ. 

            ÃŽn zona din spre Duboz pe lângă albia râului altitudinea medie este de 115 m, având la intrarea râului in teritoriul Cadărului 120 m iar la ieÅŸirea spre Berini 110 m, este vorba de cota terenului nu a albiei râului.

            Coordonatele georgrafice oficiale ale satului sunt   45° 32" 14' N ÅŸi  21° 32" 11'  E 2) 

            Localitatea este traversată de  drumul judeÅ£ean DJ 592 B , care face legătura între localitaÅ£ile; Tormac, Cadar, Duboz, NiÅ£chidorf, Vucova ÅŸi ChevereÅŸu Mare. 

            Drumul judeÅ£ean care are legatura satului cu localităţileÅŸ Tormac ÅŸi Duboz, este asfalta ÅŸi asigiră condiÅŸii bune de circulat. 

            Localitatea nu dispune de drumuri comunale sau locale, acestea fiind desfinÅ£ate, este vorba de fostele drumuri locale care faceau legatura localitatii cu sateleÅŸ Berini, Blajova, Ersig ÅŸi

            Calea ferată BuziaÅŸ-Jamu Mare, traversează teritoriul localităţii pe tronsonul Tormac-NiÅ£chidorf. Linia ferata are un ecartament normal de 1435 mm, consirerata ca o magistrală secundarî CFR916a. Tronsonul Gătaia-BuziaÅŸ  a fost dat în funcÅ£iune la data de  la 22 iulie 1898 3) 

CLIMA

            Amplasarea localitatii amplasată în zonă de campie asigura un climat cald mediteranian cu o temperatura medie anuala de 10,6° C. Valorile maxime sau inregistrat in august 1952 când termometrele au arătat  + 40° C, iar temperatura minima  de -35° C s-a inregistrat in ianuarie 1983.

            Din punct de vedere climatic valoarea medie de aparitie a primului inghet este 27 octombrie, cel mai timpuriu la 27 septembrie iar cel mai tarziu la 29 noiembrie. In ceace priveste perioada iarna/primavara valoarea medie a apartiei ultimului inghet 11 aprilie iar pentru cel mai timpuriu 23 martie si pentru cel mai tarziu 7 mai. Aceste valori in ultimi ani au suferit modificari semnificative din cauza fenomenului de incalzire globala4) 

            Regimul hidroclimatic in localitatea induce in general transferuri importante de apa din atmosfera catre sol. Functie de situatia nivelului de precipitatii, inregistrandu-se ani mai secetosi sau ani mai ploiosi, functie de aceasta starea se inregistreaza si gradul de poluare a mediului. 

            Structura solurilor,4),Pe albia minoră ÅŸi majoră a râului PogniÅŸ avem soluri gelice pe depozite fluviatile ÅŸi textură a orizontului de suprafaţă, argiloasă ÅŸi lutoragiloasă.

            Spre Ersig avem textură orizontului de suprafaţă lutoasă ÅŸi lutorgiloasă .

            Spre Berini avem structura orizontului de suprafaţă de textură argiloasă.

Ca tipuri de soluri avem pe albia minoră ÅŸi majoră a râului PogăniÅŸ, soluri de tip aluvial, spre Ersig soluri brun rocat ÅŸi soluri brune luvice, iar spre Berini avem soluri de tip; soluri brune feriiluviale. 

            Hidrologia zonei este dominată de râul PogăniÅŸ, afluient al Timisului, care parcurge lin întreg teritoriu al localităţii, având doar câteva făgaÅŸui mai importante care colectează apa in perioadele ploioase sau la topirea zăpezilor, iar ca apă de suprafaţă avem barajul de acumulare Cadăr-Duboz, tip lac de acumulare având  un volum de 41,4 milioane mc, SuprafaÅ£a lacului fiind  de 1175 ha, iar lungimea de 4 Km.

            Până la construcÅ£ia barajului râul crea probleme deosebite în special Dubozului, care era permanent supus inundaÅ£iilor, la ploi mari sau primavara la topirea zăpezilor de pe zona din amonte a râului.

            Barajul construit în anul 1975 a rezolvat aceasta problemă, dar a creat alte mari nejunsuri degradând grav întregul bazin al râului în aval de baraj prin afectarea  biosistemului local, ca urmare a reducerii debitului de apă în specialîn perioadele secetoase ÅŸi implicit scăderea nivelului apelor freatice  ÅŸi nu în ultimul rând blocarea de baraj a produselor de balastieră.

            In zona din aval intraga faună piscicolă a râului care inainte era foarte bogată aproape nu mai există.

            Seismicitatea în arealul localitătii Cadăr este nesemnificativă. Cea mai apropiată zonă seismica de sat este localitatea Banloc unde s-a înregistrat în anul 1991 un seism de 5,6° pe scara Richter.

FLORA

Flora este reprezentată de pajiÅŸtispecifice câmpiei în  care apar pâlcuri de pădure cum este cazul Livezilor. Inainte erau foarte multe bretele de pomi in special la limitele perimetrului comunei, dar si pâlcuri izolate care serveau ca umbrare in perioadele caniculare de vara. Din păcate toate acestea au fost defriÅŸate, pierzându-se o importantă susă de protectie ÅŸi afectând habitatul animalelor sălbatice.

            ÃŽn Arialul Lalelei pestriÅ£e din Lunca PogăniÅŸului se află zone de pădure, sau pâlcuri izolate de arbori ca; stejar (Quercus robur), jugastru (Acer campestre), frasin (Fraxinus excelsior L.), ulm de câmp (Ulmus foliacea), carpen (Carpinus betulus), păr păduret (Pyrus pyraster), măr păduret (Malus sylvestris) si arbusti cu specii de sanger (Cornus sanguinea), porumbar (Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogyna) sau gladis (Acer tataricum) se mai găsesc  livezi de pomi fructiferi in zonele mai putin umede, sau chiar terenuri arabile si/sau fâneÅ£e.

            Laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris)5) este regina rezervaÅ£iei din lunca PogăniÅŸului alături de care se mai află o altă raritate, deasemenea protejat;  Ghimpele   de pădure(Ruscus aculeatus), care este o planta mereu verde si are o inaltime de 30-60 cm. Are flori verzui, în formă de stea, ÅŸi fructe bace, niste bobiÅ£e rosii. Ramurile au în vârf, un spin. Spre deosebire de ghimpele comun, ghimpele pădureÅ£ creste în locuri puÅ£in umblate, prin păduri, luminiÅŸuri, în zone unde omul ajunge mai rar.6) 

FAUNA

            Fauna localităţii include următoarele animale sălbatice; rozătoarele; Soarecele de câmp (Microtus arvalis Levis),  Iepurele (Lepus europaeus),  Popândăul (Cilcllus suslicus), Hârciogul (Cricetus cricetus), Ariciul (Erinaceus roumanicus), Nevăstuica (Mustela nivalis), VeveriÅ£a (Sciurus). In trecut erau ÅŸi multi lupi (Canis lupus) mai ales in iernile geroase. Deasemenea mai vietuiesc caprioare (Capreolus capreolus) în arealul dispre pădurea Ersigului.7)
            ÃŽn trecut, apele PogăniÅŸului erau populate cu: Clean (Leuciscus cephalus ), Biban (Perca fluvialitis), Caracuda (Carassius carassius), Crapul(Cyprinus Carpio Carpio), Tiparul (Misgurnus fossilis), Åžtiuca (Esox lucius), Carasul (Carassius auratus gibelio) , Rosioara (scardinius erythrophthalmus), Somnul (Silurus glanis ), Racul-de-râu (astacus astacus).

             Cele mai cunoscute păsări sălbatice din fauna Cadărului sunt; Ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus) , Pupăza (Upupa epops) , Scatiul (Carduelis spinus), Åžorecarul comun (Buteo buteo)Cucuveaua (Athene noctua),  Potârnichea (Perdix perdix), PrepeliÈ›a (Coturnix coturnix), Fazanul (Phasianus colchicus) , Cioara neagră (Corvus corone), Cucul (Cuculus canorus) , Porumbelul domestic (Columba livia f. domestica) , GuguÈ™tiucul (Streptopelia decaocto), Ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), CoÈ›ofana (Pica pica), Grangurul (Oriolus oriolus) , Rândunica (Hirundo rustica), Sticletele (Carduelis carduelis), Mierla (Turdus merula),Vrabia de casă (Passer domesticus).8) 

Gospodăria Cădăreanului 

            Pe lângă acareturi, gospodăria Cădăreanului are o bogată floră si faună astfel:

Grădina şi acolo unde au existat livezi pomicole sau vii s-au înregistrat in special următoarele specii de pomi fructiferi; Caisul (Armeniaca vulgaris). Cireşul (Cerasus). Corcoduşul (Prunus cerasifera), Mărul (Malus), Părul (Pirus), Prunul (Prunus), Vişinul (Prunus cerasus), Părul (Pyrus communis), Gutuiul(Cydonia oblonga ), Piersicul (Prunus Persica), Nucul (Juglandaceae), Viţă de vie (Vitis vinifera).

            Pe lista păsărilor ÅŸi a animalelor de casă se înscriu în principal: Calul (caballus), Iapa ( equa), Mânzul (mës), CocoÅŸul (Gallus gallus), Găina (gallina), Puiul (pullus), Oaia (ovis), Berbecul (berbex), Mielul (agnellus),  Capra (capra), Iedul (haedus), Vaca (vacca), Taurul (taurus), ViÅ£elul (vitellus), Calul (Equus caballus).

Bibliografie

1)  Arhivele NaÅ£ionale, Dir. TimiÅŸ, Fond 335, ColecÅ£ia IlieÅŸu, Dos. 1, p.370-375
2)  https://ro.wikipedia.org/wiki/Cad%C4%83r,_Timi%C8%99
3) https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_BuziaÅŸ%C8%99%E2%80%93Jamu_Mare
4) https://www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=Comuna:+TORMAC+Cod+SIRSUP:+156277+Judet:+TIMIS
5)  P.A.T.J.TIMIS vol.3 zone protejate si turism.versiunea 2013, pg 22 Tabelul 4 rezervatii, monumente ale naturii de interes national.
6)  http://www.afaceriardelene.ro/altepagini/ghimpele-efecte-terapeutice-ghimpe.
7)  https://www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=denumirea+stiintifica+a++Veveri%C5%A3%C4%83.
8)  https://camarasdelumini.wordpress.com/2012/03/01/cele-mai-numeroase-100-specii-de-pasari-din-romania/
    Alte surse de informaÅ£ii generale
    http://www.tormac.ro/ro/comuna-tormac/date-generale
    http://www .OSPA, Cadastru funciar, comuna Tormac, Rapoart TimiÅŸ
 

[Cadar Acasa] [Cadar I-A-A] [Cadar Date] [Cadar Baronii] [Cadar Personalitati] [Cadar Biserica] [Cadar Preotii] [Cadar Dascalii] [Cadar Monumentul] [Cadar Glosar] [Cadar Traditii] [Cadar Acareturi] [Cadar Monografia] [Cadar Relief] [Cadar Album]

Copyright © 2010 by Cadar.org