Glosar de cuvinte din graiul cadarenilor

GLOSARUL

PRINCIPALELOR CUVINTE FOLOSITE IN GRAIUL CÄ‚DÄ‚RENILOR

Culegere, editare ÅŸi adaptare;

Aurel MICÅžA 

                Copilăria mea este legănul în care ai văzut lumina zilei, este locul în care am învăţat să umblu, să gungureÅŸtc ÅŸi apoi şă vorbesc. Este locul în care am inceput să percep mediu care mă înconjura ÅŸi pe cei din jurul meu. Cei  care m-au crescut ÅŸi care m-au format ÅŸi modelat pentru lungul dum al vieÅ£ii. Este locul în care am început sa dau propriul meu sens ÅŸi înÅ£eles pentru toate cele percepute, oameni, obiecte ÅŸi evenimente. A fost ce mai fericită perioadă a vieÅ£ii mele.

            Copilăria mea a fost prima instituÅ£ie în care am început să înteÅ£eg lumea, lucrurile ÅŸi faptele ÅŸi să le ingegistrez, să le păstrez sub formă de amintiri. Suportul tutror acestora a fost cuvantul  vorbirea sau graiul prin care am atribuit un sens fiecărui obiect, eveniment sau stare de fapt.

            Sunt fericit ÅŸi recunoscător locului meu natal ÅŸi a celor din jurul meu care mi-au marcat copilăria ÅŸi de la cer am deprins o sumedenie de lucruri, dintre care deosebit de important a fost graiul.

            Graiul satului bănătean este deosebit prin continutul său prin muzicalitatea ÅŸi sensibilitatea exprimării, poate pentru asta am păstrat vii aceste cuvinte ÅŸi le-am purtat cu mine pe tot parcursul vieÅ£ii, deÅŸi a trebuit să le adaptez, să le convertesc la limbajele solicitate de mediu pe care-l frecventam sau profesia pe care o practicam.          TotuÅŸi rădăcina de bază a acestu grai am păstrat-o cu sfinÅ£enie ÅŸi încerc să o redau în cele ce urmează sub denumirea;   GLOSARUL PRINCIPALELOR CUVINTE FOLOSITE ÃŽN GRAIUL CÄ‚DÄ‚RENILOR

            Demersul meu nu este de factură lingvistică sau folclorică,  este un demers determinat de dorinÅ£a ca acest dar primit de la bunii ÅŸi străbunii mei, aÅŸa cum l-am receptat ÅŸi înÅ£eles, să-l las celor intersaÅ£i, celor care doresc să-ÅŸi amintească de graiul  străbun.

            Aduc cu acest prilej un pios omagiu celor de la care am deprins acest grai, acum trecuÅ£i în lumea celor drepti; străbunicilor mei, Ruja ÅŸi Filip Dobândă, bunicilor mei Elena ÅŸi Nicolae Popovici, familiilor inrudite; Nicolae CorbuÅŸ. Ioan Adamovici ÅŸi Alexandru Jurca, precum ÅŸi întregii mele famili în care am crescut ÅŸi copilărit ÅŸi nu în ultimul  rând foÅŸtilor mei colegi de ÅŸcoală ÅŸi de joacă ÅŸi consătenilor, în mijlocul cărăra am convietuit în perioada 1934-1934 ÅŸi de la care am deprins acest minunat grai, din care încerc să redau principalele cuvinte aÅŸa cum le-am perceput eu.

 

LITERA  A

a  înselui vb: a înÅŸela, a amăgi

a aciui vb : a se aşeza undeva, lângă cineva sau ceva

a sa anina, vb : a se urca undeva, pe ceva

abţiguit, adj. : ameţit, inceput de betie

abura, vb. : a bate vântul usor

ac cu boată : ac cu bold

acăţa*: atârna

aciuit vb : venit din alta parte si stabilit in localitate, sau asezat pe langa cineva, sau undeva

aconi, acoane, s.n : ac pentru cusut materiale groase

aconiţă, aconiţă, s.f. : ac de siguranţă

acotropiÅŸ,  s.n. : acoperis, invelitoare constructii

acuÅŸa, adv. : acuma

ademeni* vb : atrage (a)

afund, adj. : adânc

ai, s.m. : usturoi

aizâmban,  s.n. : tren

alău, s.n. : plasă  de prins peÅŸte

albele, s.f.  : farduri pentru femei

aldămaş, s.n. : cinste oferită in vederea realizarii unei intelegeri

alvăluc, s.n : cinste in vederea unei intelegeri,aldămaş

ametzi* vb : lesina (a)

amunca, adv. : dificil;, greu

anina*vb : agaţa, atârna (a)

anţărţ, adv. : acum trei ani

aor, s.m. : aur

apă acră, expr. : apă minerală de Buzias

arâng,  s.n. : soi de peste

ârcie, s.f. : hârtie  

arităc,  s.n. : unealtă din lemn cu vârf din fier utilizată la plivitul buruenilor

armig,  s.m : armăsar

armiţâie, s.f. : taxă de participare la piata sau la un târg sătesc

armiz, s.n. : mătase

arşău, s.n : hârleţ

arunca*vb : asvârli (a)

arvună, s.f. : avans

asâla, adv. : greoi, anevoie, greu, cu mult efort

aşiera, vb. : a urmări, a pândi, a aştepta, a da târcoale

astupă vb. ; a acoperi

astupală, s.f. : astm pulmonar, dificultatea în a respira, cel mai adesea astm

astupuÅŸ, s.n : dop, capac

avaniţă, s. : venit din alta parte

avut, adj. ; bogat, înstărit

 

LITERA  B

babă, , sf. : femeie in varsta, batrana bunică

babiţă, s.f. : moaşă

băceală,  s.f. : materialul textil eolosit la tesut in gospodarie dispusa transversal pe  pe urzeală

bădâni, s.n. : butoias

baga băgau (a)vb : a amesteca scrumul de pripa in gura

băga* vb: a pune, a introduce ceva

băgău,s.f. ; scrum de la pipă

băgrin,s.m : salcâm

bai, s. n: vină

baier* s.n : împletitură

bălan*adj : blond,  alburiu

balegă*s.f.: excremente de vita

baltă * s.f :ochi de apa, apă stătătoare

bandă, s.f. : grup, ceată

băndăun,  s.m. : viespe mare

bară*s.f.: bucată de fier sau lemn

baremadv. : măcar

baş, adv. : chiar, întocmai

başcă, adv. : chiar asa

bătaia,  s.f. : război

bâză, s.f. : muscă

bâzgoi, vb. : a căsca ochii, a se uita insistent

bâzoni,  s.m. : viespe, musca mare

beceÅŸug,  s.n. : boală

beciag, adj : bolnav, beteag, variantă "biceag"

belşiug,belşiuge, s.n. : cârlig de prins în nas la porci pentru a nu mai ramui

beregată*s.f : gât, grumaz, marul lui Adam

bică,  s.m. : taur

bicărie, s.n. : grajdul, staulul taurului comunal

bichier, sm. : smecher,  neserios

biciag,  s.m,  : bolnav,

bină,  s.f. : scenă

bir*s.n. : dare, impozit

biriÅŸ,  s.m. : slugă, argat

biţă, s.n. : smoc de par

bitangă,  s.f. : copil făra căpătâi,  haimana

biţiclă s.f. : bicicletă

biţos, adj : miţos, flocos

blamă,adv : ruşine, umilinţă.

blândă,  s.n : iritare, urticarie, băşică, umflătură

bleoci, vb. : a vorbi vrute ÅŸi nevrute

blid.- s.n.: farfurie de pamânt

boactăr, s.m : paznic in general de noapte

boambă, s.f. : boabă

boarfă,  s.f. : lucruri apartanand cuiva

boată, s.f. : ciomag,

bobală s.f. : noroi sinonim cu imală

boc,  s.n. : pieptar din blană de oaie

boghie de fân, s.f.: formă de depozitare a fânului 

boghie,  s.f. : Claie de paie, fân. în grădină, pe cîmp.

bogicăi,vb : a bâjbâi, a umbla.

boitar : ajutor de cioban

bolând,adj : netot, nebun

bolgi, vb. : a înghionti,

borăi, vb. : a mugi, a rage

borândău.s.n.- : preparat alimentar din sănge de la tăierea porcului, făină de mălai si altele.

boscorogi, vb : a vorbi singur, a spune vorbe neînţelese

brad* s.m : pom conifer

brândușă* s.f. : floare de câmp

brândză* s.f. : brânză, produs alimentar din lapte

braon, adj. : culoarea maro

brâu*s.f. : cingătoare

bravă,  s.n. : broască, închizătoare de usa

briptă : briceag

brişcă : briceag

broancă ,  s.f : violoncel, contrabas

broci, vb. : a umbla cu cineva, a vorbi, a ţine legătura cu cineva.

brusture* s.m. : erbacee cu frunye mari şi late, plantă salbatecă

buboni,  s.n : furuncul

bucace s.n,  : alimente : recoltă, produsele câmpului

buce,  s.f. : butoi mare

buclie,  s.f. : ploscă împodobită la nunÅ£i

bucura*vb. : veselii

budac,  s.n : târnăcop, sapă pentru pământ tare

budac, s.n.: târnacop cu un singur braţ de formă lată

budului, vb : a cotrobăi

budză* s.f. : parte a gurii

bufari, s.n. : carte, registru,

bugi ; chiloţi pentru femei

bugiulari,  s.n. : portmoneu

bui,vb : a năvăli, a se năpusti, a se revărsa

buiege,  s.f. : buruieni, leacuri, medicamente

buleandră,  s.f : femeie desfrânată

bulvan,  s.m : buÅŸtean,

bumb,  s.m. : nasture

bundă s.f.: manta din piele de oaie cu lână mare folosită pe timp geros

buraică, s.f, ; ceaţă

burdic,  s.n : pieptar, cojoc scurt, fără mâneci

burduÅŸi, vb. : a inghessui

burfă, s.f ; burtă de animale

burfă* s.f. : burtă, foale

buri, s.n. : butoi mic, butoiaÅŸ

buricat, adj : bombat, convex

busium s.n. : partea centrală a roţii de la căruţă

butoară,  s,f : gaură

butuc s.m. *: bucată de lemn

buturi (a ), vb.t. : a gauri,

buzdură,  s.n : cuÅ£it ruginit, ciot de cuÅ£it, (fig.) om de nimic

buzduri, vb : a cotrobăi, a căuta

 

LITERA  C

căbăniţă s.f. : manta din tesătură de casă din lână şi fuior, folosită pentru timp ploios

căbăniţă, căbăniţă, s.f. :haină lungă ţesută din şubă (postav)

căcălău, s. : dejecţii de la porci

cadă,  s.f. : Butoi mare f, vas mare de lemn  cu gura largă, formă tronconică, fără capac înfundat

cafă, s.f. : cafea

căfană,  s.f. : cafenea,

câi, adj : ciung, anchilozat

caier* s.n.: manunchi de lână sau fuior pregătit pentru tors

căigană : omletă

călai, s.n. recipient din tabla galvanizata pentru păstrat untura,

călărabă, s.f. : gulie

călare,  s.f. Poteca, cărare

căletcă, s.f. : colivie

cămdzie s.f.:bici pentru mânat caii

cămgie : bici din piele, folosit pentru cai

căni (a să), vb.şi vb.t. : a se înnegri, a murdari, vopsi în negru

cănon, s.n : chin (Jebel)

cantă : recipient din tablă pentru apă

cânta (a să), vb. : a boci

cănţălarie,s.f. : cancelarie, birou

căpară, s.f. : a asigura. Garantia logodnă

căpară, s.f. : arvună

căpăstru s.n.: legaturi de frânghie sau curea care se pune pe capul calului

căpiţă,  s.f. Acoperamant usor pentru cap,

căpuşă* s.f. : insectă parazită

căput,  s.n : palton

car s.n.: caruţă adaptată pentru tracţiunea cu boi

cărabă : instrument tradiţional de suflat confecţionat dintr-o pană de gâscă

carce,s.f : scrisoare sau carte

cărigă, s.f.:  papiotă

căritoare, căritoare,s.f.

cârmi. vb : a dirija, a conduce

cârn, adj : strâmb

cârpă mică s.f: batistă

cârpă,  s.f.  basma, batic;

cârpe s.f. Bucati de panza pentru scters si curatenie

cârşeag, s.n. : vas din lut pentru apă, cu gât îngust,

cârtog, s.n. gramada de lucruri fara folosintai

casă dă copilărai : bordel

căsap, s.m. : măcelar

căşcătoare, s.f. : latrinaă

căsiulă* s.f. : clăbăţ, căciulă

casoraÅŸului ;  primărie

căşuna,vb : a i se năzări

cătană : soldat (

cătrană : păcură

cătrănit , adj : necăjit

caznă, s.n : efort

căzni, vb. : a ocărî, a certa, a batjocori

ceacă,  s.f. : teacă, pungă

ceaces.m.: apelativ prin care cei tineri se adresau persoanelor de sex masculin ceva mai în vârstă decât ei

cecărui, vb :  a strânge , a forÅ£a, a strânge

cecăruit : obiect impus cu forţa;

cecuÅŸ,  s.n. : pungă, cornet

cei, cei, s.n :  tei (arborele)

ĉep : dop la butoi sau la sticlă

cerc s.n.: partea metalică a roţii de la căruţă

chelărab,s.: gulie

ches, s.n. : pungă

chică : codiţă

chiĉis.f.: şold

chici,vb. : a repara, a împodobi, a aranja, a găti , a se împodobi, ase aranja, a se găti...

chicit, adj. : împodobit

chies,s.n. : pungă de bani din piele de oaie

chimeşă s.f. : cămaşă

chimiş, s.f. : partea înlocuibilă a pipei

chiniez, s.m. : primar

chisăliţă : tocana din prune

chiscan- s.n : recipient de apă. :

chităs.f.; buchet, teanc

chituÅŸ,s.f.  s.n. : teanc

chituşîvb.: a face teancuri din frunze a chituÅŸa frunze de  tutun uscate

chiz, s.m.  : tiz, persoană apropiată

ĉiag.- s.n: cheag, preparat, enzimă, folosită ăentru coagularea laptelui

cibezăr, s.m : puşlama, haimana

cicnă, s.f. : tihnă

cicni, vb. : a fi folositor

cicoş s.m: păzitorul hergheliei de cai

ĉigane s.f.: cratiză

ĉigane.- s.f.: tigaie

ĉilim s.n.: chilim, scoarţă, cuvertură de pat cu o anumită lucrătură

ĉinăr s.m.: tanar,  mire

ĉinără s.f.: tanara, mireasă

ĉineri, s.n. : farfurie

cingane : cratiţă cu mâner

ĉioareci s.m.: pantaloni

ĉioc.- s.n.: polonic

ciocîrlie* s.f. : pasăre de câmp

ĉioclod : ciocălău

ĉiolomagie : porumb cultivat pentru masă verde la animale

ciomag* s.m : bâtă, boată

ĉiorcuşăs.n.: coţofană

cipişi,s.m.. : papuci de casă

cipsă ,s.n. : piatră acră, alabastru

cîrlig* s.m. : sistem de agăţat. de prins

ciÅŸlăr,  s.m. : tâmplar

ciÅŸlări,  s.m : tâmplari

ĉiubăr, s.n. : vas de lemn mai mic, în care se ţine brânza

ĉiunăvitadj. : lovit, mutilat, însemnat cu o cicatrice

ĉiungărivb.: a curăţa ramurile  unui copac

ĉiurac s.n.: haină,  veston

ciurcă,  s.f. : curcă

ĉiuredz, s.m. : huhurez

ĉiuspais,  s.n : mâncare de legume (var. băn. Å£uspais)

ĉiutură s.f.: ploscă din leguma aidoma dovlecului, care creste cu coada alungita

ĉiuvani.- s.n.: albie realizată din butuc de lemn scobit, folosit pentru framântat aluatul

civilic s.n.: vestă tricotată

clăbăţ s.n.: caciulă din piele de miel

clănet, s.n. : clarinet

clet s.n.: acaret gospodăresc pentru depozitarea fainei, painii si a grâului de consum

clisă, s.f..: slănină

cloambă, s.f.:  scoabă, cârlig

cloamfăr, s.m. : tinichigiu

cloţă, s.f. : cloşcă

clotori,vb. : a clăti, a spala un recipient

clup s.n. : scaun pentru mai multe persoane

clup,  s.n. scaun din lemn pentru mai multe persoane

coardă, s.f. : Fir metalic de la vioara

cobârşău, s.n. : sicriu

coceţ s.n. : adapost pentru păsări

cocoşăl, s.m. : monedă (mică) de aur

cocostârc s.f.: barza

codru* s.n. : munte impădurit

codzăse,s. : pojar (boală de copii cu erupţii pe corp)

coleaşă s.f. : mămăligă

colomidă, s.f : pălămidă

colÅ£,  s.n. : bucată de regula de paine

comănac : podoabă capilară înaltă, potcap : "comănacu' popii"

comlăus.n.: turte din tărâţe, mălai şi făină de grâu, rotunde şi uscate la soare, pentru dospirea pâinii

copil*s.m. : băiat

coptură,  s.f. : puroi

corajge : curaj

corastă. s.f. : lapte branzit

corn, s.m. : element de structură a acoperişului, căprior

cosie s.f. : căruţă

cosiie, coşii, s.f. : căruţă

cosină s.f. : adăpost pentru porci

cosor, s.n. :  cutit special

cotarcă : construcţie pentru uscat şi depozitat porumbul

cotarcă s.f.: adăpost pentru porumb

cotâriţă de comlău,, poame.- s.f.: coş din nuiele de formă circulară

cotăriţă,  s.f. : coÅŸ împletit din nuiele

cotăriţă.- s.f. : coş de nuiele pentru transport

coÅ£căs.f.:  O bucata de zahar cubic

cotoroazes.f.: piftie

cotrânţăs.f.: şorţ care protejează pantalonii şi picioarele

cotrînţăs.f.: articol  feminin . cotranta dinainte si cea dinapoi.iar fetele  poarta numai cotranta dinainte.

covăsât (lapte) : iaurt. lapte acru

covaÅŸi,  s.m. : fierar

crâmpoţât, adj. : ciopârţit, tăiat bucăţi

crâmpoţî, vb : a tăia în bucăţi, a ciopârţi

crâznic, s.m. : paracliser

credenţ, s.n. : dulap sau bufet de bucătărie

creţ* adj. : incârlionţat, ondulat, răsucit

crişcă, s.f. : felie

criţar, criţari,s.m. : ban mărunt de aramă sau argint

croafne, s. : turte fripce, gogoÅŸi

crump, s.m. : cartof

crumpi fripţi. s.m.- : cartofi prăjiţi

crumpi.- s.m.: cartofi

crusi de grâu, s.f.: depozit de snopi dupa secerat, in forma de cruce având 14 snopi

cruţa*vb. :ocroti, a păstracu grijă ceva

cubert, s. : plic

cucăi, vb. : a aţipi, a piroti, a moţăi, a adormi

cucăr, s.n. binoclu, ochian

cuce, s.n. : gresie de ascuţit coasa

cucurudz, s.m. : porumb, ÅŸtiulete de porumb

cucuruz.- s.m.: porumb

cufăr s.n.: valiză, deobicei din lemn

cufureală,  s.f. : diaree

cuglă : bilă

cugluf.- s.f.: prăjitură,

cuină, s.f. : bucătărie

cuină. s.f.: bucătărie

curastra, s.f. : primul lapte de după naştere atât la animale,

cure, vb. :  alerga, a fugi, a se grăbi,

curechi s.n. : varză

curele s.f.: făşii din piele folosite la incălţări

curiÅŸcap, adv. : de-a herbeleacu

curvari, s.m. : Barbati afemeiati

cuÅŸtului,  vb. : a valora, a costa

cvartir, s. : a sta In gazda, in chirie


LITERA  D

dăbăla (a să), vb. : a se dezbraca

dăbălatadj.; dezordonat

dăda  vb.: a (se) obiÅŸnui

damf, s.n. : miros

dămfui , vb. : a aerisi, a răsufla, a emana

dângă : de lângă

dărabs.n.: bucată

dărăburi, vb. ( a tăia ) bucăţele

dărâma* vb. : distruge

dare, s.f. : impozit, taxe

dărinat, adj :  ÅŸmecher, neastamparat, netrebnic,

dârjală, s.n. :  coadă (pentru unelte)

dârză : cârpă, zdreanţă pentru sters

dascăl, s.m. : învăţător

dăschâlsi, vb :  a desluÅŸi, a desface ceva incurcat, a limpezi, a lămuri

dăzbumba, vb. şi a să, vb tr. : a descheia nasturi, a se descheia la nasturi

descurca* vb. : a rezolva

desghina* vb. : a (se ) desface

deÅ£,  s.m. : decilitru, Å£oi

dezveli, vb. : a descoperi

dgivan : vorbă, discuţie : "M-am dat în dgivan cu Măriuţă"

dgivăni : a discuta, a vobi

djejet, s.n. : deget

djimbaş, adj. : comerciant de cai, isteţ, iscusit

doan : tutun

dodă, s.f. : femeie înrudită, puţin mai în vârstă

doină* s.f.  : cântec

dolaf : dulap

domn cătănesc,  : ofiÅ£er

drâglu,  s.n. : netezitor de spuză la cuptorul de pâine

dric s.n (dânăince) : axul (puntea ) din faţă a căruţei

dric s.n.(dânăpoi) : puntea din spate a căruţei

dric s.n.:axul din faţă al căruţii care permite rotirea

dricală s.f.: saltea umplută cu paie sau cu ghijă de porumb

dricală,  s.f. : saltea tesuta din fuir, umpluta cu paie sau cu pănuÅŸe de porumb

dripi ,vb. A tasa,a bătuci, a călca în picioare

drod,  s.n. : sârmă

drugă, s.f. : . fus, mosor umplut cu fir de ţesut
dubă, s.f. ; tobă, instrument de percuÅ£ie , tobă, culoarea de carte de joc

duchean,  s.f. prăvălie,

dudă, s.f. : ţeavă, burlan

dudă, s.f. fructul dudului, duda

duduroni, s.f. : conductă, ţeavă, canal de scurgere

dulău* s.m.  : câine mare

dună s.f.: un fel de plapumă umplută cu pene

dună, s.f. : plapomă umplută cu pene (puf)

dunţ s.n.: compot

durăi, vb. : a tuna

durăit , s.n. : tunet

duruţ : şubă bărbătească din ţesătură groasă de lână , de obicei verde sau sură

dzamă : zeamă, ciorbă

 

LITERA  E

egeră* s.f.  : iederă

electrică : curent electric

epilă s.f. : prajina folosita pentru transportul posorilor de fân sau paie 2 buc

eptică,s. : tuberculoza

etubă, s.f. : etuvă

 

LITERA  F

faĉievb.: a face,  a naÅŸte

fain adj.: frumos, bine -

făli (a să)vb.t. : a se mândri

fălos, adj. : mândru, bucuros, satisfăcut

fâneţe, s.f. : suprafaţă agricolă cultivată cu fân

farbă s.f.: vopsea

fărbui, vb. : a vopsi

fârtaris.n.:  un sfert (ÅŸiasu’ îi un fârtari la noauă)

fecea, d-a fecea : gratis, pe gratis, de geaba

fegeu,  s.n : capac pentru oale; cinelii de alamă la fanfară

ferotine : grămadă de fier vechi

feşcilă, s.f. : fitil

fir, s.f. : ata fir, coardă

firang,  s.n. : perdea, cortină

firiz, firiză, s.n. : fierăstrău

fiÅŸcal,  s.m. : avocat

fiÅŸcals.m. : avocat al statului

flit,  s.n. :bot

fluier* s.n. :Instrument muzical arhaic

fluÅŸturatic  , adj : uÅŸuratic, nesocotit

foale, s.n. : abdomen, burta

folomoc, s.n. :  ÅŸomoiog, cocoloÅŸ
bolomoc :  neatent, imprudent, zăpăcit

folomosi, vb : a cocoloÅŸi, a ÅŸifona (Visag)

foÅŸpan : diligenta, transport de posta

foÅŸtomoc,  s.n. : cârpă de ÅŸters, ÅŸomoiog,

frâne s.f.: harnaşament pentru cai

fras, s.n : sinonim cu cel rau ( dute frasului )

frasnic,s.  : frasin pom

fruntari, s.n. : frontonul casei

fruÅŸtuc,  s.n. : mic dejun; ujină

fundoanie, s.def. de pl. partea din dos a

funie s.f. ; de săcară pentru legat snopii :

furcă de lemn, s.f.: furcă din lemn folosită la strânsul şi intorsul fânului cosit

furchiţă.- s.f. : furculiţă

furt, adv. : adesea, des, deseori întotdeauna, tot timpul, imediat

 

LITERA G
gai, s.n. : pădurice

gălbează* s.f. : boală specica oilor

gânsac,  s.m. : gâscan

gârb, adj : cocoşat

gard* s.n : împrejmuire

gata* adj. : terminat

gavăt : mulţime

gazdă,  s.f. : stăpân al casei ÅŸi averii

ghângi, vb. : a gândi

gheară* s.f : instrument de prindere, unghie

ghijă,  s.n. : pănuÅŸi de porumb, coji de seminÅ£e

ghilău,  s.n. : rindea

ghiont* vb. : a lovi cu cotul

giubă : veston

giumÅŸcă,  s.f. : chiflă, pâiniÅŸoară

givan, s. def. de pl. : convorbire, sfat

givăni (a) , vb. a sta de vorbă, la poveşti, a discuta

givăr,  s.m. : cavaler de onoare,

gloabă, s. def. de pl. : amendă, mârţoagă

gloată : copii, urmaşi, familie

glogi, vb.  : a deranja, a înglodi, a inÅ£epa

godgie : orice .Orice spuneam

gomilă,  s.n. : movilă mică (de hotar)

gorgoni vb. : a goni , a alunga

gorun* s.m : pom

gost, s,m. : oaspete, musafir; nuntaÅŸ

gostâie, s.f. : ospeţie; nuntă)

grădjină,s.f. ; teren cultivabil din perimetrul imobilului

gragie, s.  : cherestea

grăgină s.f : teren cultivabil din incinta imobilului

grapă de spini s.f. : unealtă agricolă din fasciole de spini folosit la marunţitul arăturii

grapă, s.f. : unealta agricolă pentru sfărâmat arătura

grel, s.m. : greier

groapă* s.f. : gaură in pământ naturală sau articilială

grof : conte

grumaz* s.n : gât

grumăzele s.f. : partea a harmaşamentului care leagă calul de rudă

grumpuc,s. : carte funciară, cadastru

grund : teren

gudura* vb. : gâdila

gușă s.f. : bartea gâtului de sub barbie

gutui* s.m. : pom fructifer

 

LITERA  H

hăbăuc,  adj. : buimac, zăpaciÅ£ ( var. zabăuc)

hală, adv. : lacom

hamuri  s.n.: partea a harnaÅŸamentului care asigura calului tracÅ£iunea

hârb, s.n. : ciob

hârconi, vb. : a sforăi

hârghie, adv, adj. : persoană slabă, vită slabă

hârÅŸioc ,  s.m. ÅŸobolan

hârÅ£,  s.m. : ÅŸoarec

hasnă, s. def. de pl. : folos

hebăr,  s.n. : cric

hibă,  s.f. : defect, lipsă, cusur

hîrb, îrburi, s.n. : ciob

hoară,  s.f. : păsări de curte,

hoarnă,  s.f. : trompetă,

holdă, s.f.:  teren arabil

hurui, (a să), vb. t. a se surpa, a se dărâma (sin. băn. a să îmburda )

hurui, vb. : a nărui, a dărâma (sin. băn. a îmburda )

huţula (a să), vb.t. : a se legăna

huţuluş s.n. : leagan

 

LITERA  I

ic, sn :  pană (maÅŸină simplă, unealtă),  suprafaţă de teren de formă triunghiulară,

iepile, s.f.: două drugi din lemn folosite la transportul poşorilor de fân

ierugă, s.f. : vad,  

iesile,  s.f. : loc de hrana a bovinrlor ÅŸi a cabalinelor

imală, s.f. : noroi, nămol (sinonim cu bobala)

îmbrobojâ, (a să), vb.t. : a (se) învălui la cap

îmbumba, vb. şi a să, vb tr. : a încheia nasturi, a se încheia la nasturi

îmburda, vb. : a răsturna

împlânta : a înfige

închinat, adj. : supus cuiva subânţeles închinat diavolului., dat dracului, afurisit, şmecher

încurca* vb : incâlci, a împiedeca

îndura, vb. : a pătimi

înghina* vb. : imita (a)

inimăs.f. : legătura dintre cele doua axe ale căruţei

înseila* vb. : însira (a)

înşupi (a să) vb. tr. : a se repezi să facă ceva.

înşupi,(a să)vb,(tr) : a se repezi

iorgovan, s.m. : liliac (arbust )

iorsag,  s.n. : grajduri, acareturii gospodaresti

istina! : adevărat!

izmenes.f. : indispensabili

izmene, s : indispensabili

 

LITERA  J

jăg, s.def. de plural ; Arsura stomacala

jăli, vb. : a purta doliu

jândari :  jandarm, poliÅ£ist

jap, s.n. : bucată, (sin. băn, dărăb)

jâradă,  s.f. : ÅŸiră de paie sau snopi, modalitate ordonată de depozitare

jeantă, : servieta,  sacosa

jechin ,s.n. : plută pentru dopuri

jgior, s.m : dihor

jiradă s.f. : aranjament de fân, paie, grâu, in aer liber in forma dreptungiuleră

jivină,s.n. : fiară, animal sălbatec

jug s.n. : dispozitiv al carului prin care se asigură tracşiunea cu boi

 

LITERA  L

lăcedz, s.n. Sipca de lemn, scandur, de forma  dreptunghiulară de 3-4 cm ÅŸi lungime variabila

laibăr : veston

lanÅ£, l s.n. :  Suprafata de teren agricol echivalentr cu 0,58 ha

lăpăda, (a) vb. : a arunca (un obiect), a da afară (dintr-o slujbă), a concedia

lăpug ,s.n. : talpa piciorului

larmă, larme, s.f. : gălagie, zgomot.

laută, lăuţ, s.f. : vioară

lăutaş, s.m. : muzicant, cântăreţ la laută

leagăn* s.n. : păţutul copilului, balansoar

leandru, s.m. : oleandru

lece, (cu) lecea : domol, agale, pe îndelete

ledăr, s.m. : tăbăcar, meşter pielar

lepăda* vb. : a arunca ,

leucă.  s.f.:     elemnet incovoiat din lemn care fixează loitra de osie           

lila, adj. : culoarea mov, lila

linghiÅŸpir,s.n. : carusel

lipăni, vb. : a lipăi, a plescăi

lipină.- s.f.: lipie, pâine plată putin crescută

liştăv, adj. : fad, fără gust

loitră s.f. : parte laterală a căruşei

loptă : minge {in  vechime, facuta din carpe, sau prin presare din par rezultat din tesalatu calului

lotru,s.m. : hoţ, bandit, ticălos

ludaie,s.f. : dovleac

luft, s.n. : aer, băşină (sin. băn. damf)

lului,(a să), vb.t. : a se legăna

 

LITERA  M
m'is (io m'is), vb,  sunt, eu sunt

măceș* s.m. : pom fructifer sălbatic

măgar* s.m. : animal domestic

maică : buna, bunică

mal* s.n : marginile unei ape sau râpe

mălai* s.n : faină de porumb

mâna trap(a), expresie : a zori, a fugări

mâna, vb. : a trimite (Mână-l pră Ion la mine), a conduce (a mîna caii, boii, caprele...)

mândreaţă, s.f. : frumuseţe, minunăţie

mândru, adj. : frumos

mănunt, adj : mic, mărunt

mărar* s.m. : zarzavat, condiment

mârcum, adv. : chitic (expr. a tăcea mârcu)

mare* adj. : mult

mârtan, s.m. : motan

marvă, s.f. : vită

măsai,  s.n. : faţă de masă

măscări, vb. : a murdări, a certa, a ocărî

mascure, s.m. : porc (castrat)

mastor,  adj : priceput, maistru. meserias

mâţ,  s.m. : pisoi, pisică ca termen generic

mâţă,  s.f. : pisică

mătură* s.f. : obiect meajer

mau,s.n : elan, avânt, prezenţă de spirit ( mi-a luat maul )

mazăre* s.f. : legumă

megăfon, s.n. : difuzor, megafon

mespais, s.n. : prăjituri, creme, tort

metăr, s.n. : metru, o sută de kg (un metar da fanina ))

mezdreală,  s.f. cuÅ£it cu două mânere, folosit in lemnarie pentru răzuit si prelucrat lemnul

mijgură, vb. : a ploua mărunt

mîndz* s.m. : puiul iepei

mintunaÅŸ, adv. : imediat, intr-o clipa

mirişce, s.n: lan dupa seceratul păioaselor

mistreÈ›* s.m. : porc salbatic

moalăre, s.def. de sing. : fotografii, picturi, zugrăveli

moare de curechi s.f.: lichid rezultat din conservarea varzei.

molăr : s.m. : fotograf

molări, vb. : a zigrăvi, a picta, a fotografia

molări,vb. : a fotografia, a zugrăvi, a picta

morconi,  s.m. : morcov

morman* s.n. : teanc, gramadă

moș* s.m. : om bătrân

moț* s.n. : vârf

mozomaină, mozomăini, s.f. :  nălucă, arătare, momâie

mugure* s.m. : bobocul florii

murg* s.m. : cal cu păr brun, castaniu

 

LITERA  N

nădăi (a să) , vb. tr. : a presupune, a bănui a-şi da seama

nălucă, s.f. : iluzie, fantomă, imagine falsă

năluşi (a i să) vb. Tr : a i se năzări

nană : apelativ prin care cei tineri se adresau persoanelor de sex feminin ceva mai în vârstă decât ei -

nănaÅŸ,  s.m. : naÅŸ

năpîrcă* s.f.: viperă

năpustu,s. : naiba

năsărâmbă,  s.f. ; potlogarii, ghidusii facute de copii

năstăvit, adj. : neastâmpărat; ( sin. băn. dărâmat )

neÅ£,  s.n. : plasă, împletitură cu ochiuri

nimeri ( a să), vb. :  a fi de faţă, a tinti, a ghici

nioarcă, niorşi, s.f. : broască

nojiţă s.f.: curea cu care se leagă opincile de picior

 

LITERA  O

obialăs.f.:bucată de ţesătură folosită in loc de ciorap sau peste ciorap

oboda , s.f. : grădiniţă de copii

oceşî, vb. şi (a să) tr. : a (se) linişti, a termina o treabă

ocoş, adj : fălos, mândru, care face pe deşteptul

ocoş,adj. : mândru, fălos, îngâmfat, încrezut

ocoşâ, (a să) ,vb.t. : a se făli, a se mândri, a se grozăvi

odaie,  s.f. : moÅŸie, conac

ogârsât, adj. :  nevolnic, infirm, invalid, ghebos, cocoÅŸat, anchilozat, paralitic

ogină, s.f. : odihnă

ogini, ( a să), vb.t. : a se odihni

ogoi, : a se linisti, a se potoli

olaţăl,  s.n. : cocă fermentată folosita pentru dospitul  painea de casa alaturi de comlau

olbită.-s.f. : cană de apă

oltoni (oltoane),s.f. : altoi; struguri nobili, altoiţi

oltoni, vb. : a altoi

opăsi, vb. : a împiedica, a frâna

opinsis.f.: incăţăminte veche din piele, cu curele si nojiţă

opreg : articol al portului tradiţional popular feminin care putea înlocui cotrînţa.

orbeÅ£,  s.m. : nevazator, nevolnic, cerÅŸetor

orbeţâ, vb : a calici a cerşi

osie s.f. : ax metalic al căruţei pe care se montează roata

ostenit, : Obosit, epuizat

 

LITERA  P

p'ingă, expresie : pe lângă, împrejur

păcurar : cioban

pălămari, : frânghie din fuior

pălărie s.f. : pălărie

pămucă,s.f. : vată, puf de bumbac

pană :  pană ,. floare

pancove,s.f. : colţunaşi, turte

paore, s.n. : ţăran

păpuc, s.m. : pantof

părădăisi.s.f.- : roşii, pătlăgele roşii

părage,  s.f. : paradă , festivitate

pârcom, adv. : de-alatul, curmeziş,

pârcu(m), adv.

pârlog, s.f.: teren agricol nearat

pâşcav, adj : mucegăit

păşiui (a sp), vb.tr : a sta liniştit, a se linişti, a nu se agita fizic (pentru copii)

păstaie* s.f. :teacă unor legume

păstra* vb. : ţine (a)

păsulă slăită.s.f. - : fasole bătută

păsula.- s.f. : fasole

pat  s.n.: pat

patică, s.f. : farmacie

pătroane,  s.n. : cartuÅŸ de armă

păturată.- s.f.:produs de patiserie realiyat din mai multe pături de aluat cu umplutură

pecar, s.m. : brutar

pecărie, s.f. : brutărie

pecmez  s.f.: magiun, preparat din prune bistriÅ£e

pernă s.f.: perină

piglais,  s.n. :fier de călcat cu jar de carbune

pilăreală, s.f. : negustorie, bişniţă.

pilari,, s.m. : negustor. În general termen cu conotaţie negativă

pilăriţă,  s.f. : precupeaţă (care revinde marfa), negustoreasă

pînză* s.f. : ţesătură diferită

piparcă, s.f. : ardei

pirchiţă : bibilică

pirocit,adj. : somnoros, toropit, sleit de puteri

pită.-s.f.: pâine

plaÅ£, s.n. :  teren din intravilan.

plivais, plivaisă, s.n. : creion

pliverie s.f.: spaţiu, constructie independentă in care se depoziteaza pleava

plug  s.n. : unealtă agricolă pentru arat

plug de îngropat, copăit, s.n. : plug de îngropat porumbul si floarea soarelui

plug de sâruit,  s.n. : plug de sâruit

poarcă. s.f. : joc de copii care constă în ochirea unor bucăţi de ţiglă clădite într-un cerc

pobir, s.m. : ÅŸtiulete de porumb mic, nedezvoltat

Pobraj, s. : praznicul Schimbării la Faţă a Domnului

pocăraie, s.f. : prăjituri, cofeturi

pod s.n.:spaţiul clădirii dinte acoperiş si corpul construcţiei

pod. s.n.:amenajare de trecere peste un râu sau un loc accidentat

podrum,  s.n. : pivniţă

pogan, adj. ; smecher, neastamparat

pomoroancă,  s.f. : portocală

poneavă s.f. : pătură din lână ţesută artizanal

poneavă,  s.f. Pătură, Å£esută din orice material care este folosită pentru acoperirea estetică a patului

popricaş.s.n. - : preparat alimentar din cartofi, carne, rosii şi alte combinaţii

poÅŸor,  s.n. : claie de fân facut pentru adanarea fanului cosit si uscat

potcă : copil neastâmpărat

potcă : necăz, supărare, pacoste, nenorocire

potricală, s.f. ; unealtă de găurit pielea sau de gravat

prici (a crici),vb. a spune,  a sfătui, a pune în vedere, a atenÅ£iona

privadă,  s.f. ; latrină, hazna

procoviţă : pătură pentru acoperit caii

protă, sf. : protopop

pupăză* s.f. : pasăre

pururi* adv. : totdeuna

pustâni (şi a să)vb.(tr) : a-şi părăsi casa (satul), a bejeni, a-şi lua lumea-n cap

puşupi,vb. : a se repezi, a împinge, a da brânci

 

LITERA  R

răbda* vb. : a suporta

răchie s.f.: ţuică

răgăment, s.n :  regiment

raină, răini,s.f : cratiţă

rampaş s.n.: mulst la inceput de fermentaţie şi trasformare in vin

răpălui,vb. : a repara

răşchitor, s.m. :  dispozitiv de lemn care folosesÅŸte la realizarea sculurilor de fire

râschitori : dispozitiv in  forma de T pentru facut motche din fire toarse.

răstău s.n.: tijă metalică de la jug

rât : loc inundabil, mlăştinos,

rață* s.f. : pasăre domestică

rătăci, vb. : a se pierde,

răţăpt,  s.n. : reÅ£etă pentru medica­mente:

răzbel,  s.n. : război

răzni (a să), vb. tr. : a separa , a se muta, a-şi schimpa şciumpul

reazem* s.n. : suport

ridica* vb : a luat de jos si a pune mai sus

rîndză*s.f : fiere

riperÅ£,  s.n. : chibrit

roată : bicicletă

rocilă,  s,f. : roÅ£ile inegale de la plug

rocile,  s.f. : ataÅŸ al plugului avanând o roată mai mare pentru brazdă ÅŸi una mai mică

rudă s.f.: prăjină din lemn fixată de dric prin care se dă direcţia de mers a căruţei

rudă,  s.f. : stinghie, prajină, element component al căruÅ£ei

rug,  s.m. : măcieÅŸ; creangă, tulpină de trandafir, salcâm

rumineli, s.n. : farduri, boieli pentru obraji ÅŸi buze

 

LITERA  S

săndale dă gumă, expr. ; slapi de guma

sanie s.f.: amenajarea căruţei cu tălăiţe pentru alunecarea pe zapadă

sărăriţă,  s.f. : solniţă

săsiră,s.f.: uneltă agricolă folosită la secerat

săviacă.-s.f.: prăjitură, ruladă

scamn,  s.n. : scaun

scăpăra* vb. :  a scoate scântei

scoverdzi.- s.f.  : clătite

scrum* s.n. : rezultatul arderii

scuceală,s. : loc ferit

selaină,  s.f : înÅŸelătorie

selău, vb. Smecher, inselator

seled,  s.n. : familie

selui : a înşela

sfetăr, s.n. pulovăr

siapă.-  s.f. : ceapă

sîmbure* s.m.: seminţele unui fruct

sioară* s.f : pasăre sălbatică

sioc*s.f. :  plisc de pasăre, tacâm

şiocâi, şiocâie,s.n. : hoit în descompunere

siopor  s.n. : turmă

siuvani,  s.n. : vas lung de lemn în care să frământa pâinea

sloieÅ£  s.m. : sloi de gheaţă, Å£urÅ£uri

smidă, s. : tufăriş

snopi de grâu, s.m.: grâul adunat după scecerat manual si legat cu funii

soba mare  s.f. : camera mare a casei , camera de oaspeÅ£i

sobă mare , exp. : camera de oaspeţi

soba mare, expr. : camera mare

soba mică. s.f.  : cameră mica a casei, cameră de zi

sobă,  s.f. : cameră, odaie de locuit

socac,  s.n. : uliţă ; ulita mare, ulita mica,

somot, s. f.: catifea

sorsam,  s.n. : harnaÅŸament

spăie, s.m. : latifundiar,  boier

spînz* s.m. : plantă folosită pentru tratarea porcilor

spise  s.n. : parte a paiului de grâu în care se află boabele

spiţă s.f.: componentă a rotii

stăghiş, s.f. : purtător de steag la nunţi

stână* s.f : loc de adăpostit oile

stăpîn* s.m. : propietar

stârc,s.m. barză

stau, s.f. : Å£arc pentru oi

sterp*: fară posibilitate de reproducere

străgheaţă, s.f. :  o etapă intermediară în procesul de închegare a laptelui ÅŸi obÅ£inera caÅŸului (Visag)

străghiată* s.f. : lapte intărit inainte de a se face branza

straitză* s.f. : traista

străjari* s.m. : pom

strugure* s.m. : rodul viţei de vie

strujac,  s.n. : Å£oală de pat, cuvertură, saltea  dricală

stup de tulei, s.m.: forma de depozitare

subăş, subăş,s.m : paznic la câmp

sucmă : şorţ

sudui, vb. : a înjura

sumuţa, vb. a asmuţi; a întărâta

suscăi  vb.: a ofta

susitori.- s.n.: rol din lemn rotund neted pentru intins aluatul, făcăleţ

 

LITERA  Åž

şăgârt, şăgârţi, s.m. : Ucenic care învaţă o meserie:

ÅŸaică,  s.f. : oală (din tinichea) spartă;

şăitău, s.n. ; masa dulghereasca, jgheab (la teascul de vin)

șale* s.f. : sold

şăpcic, s.n. : şeptic (joc de cărţi)

şârui, vb. : a prăşi mecanizat

ÅŸcergar,  s.n. : prosop, ÅŸtergar

ÅŸciergură,  s.f. : prosop, ÅŸtergar

ÅŸciump, s. locul (din sat) de unde provine o familie

şfarcă, s.f. : tobă

ÅŸielaină,  s.f. : ÅŸmecherie, înÅŸelătorie,

şiorcuşă, şiorcuşă, s.f. : ţarcă

şiră* s.f. : spinare, claie de paie sau de fân

ÅŸireghea mare ÅŸireghea mică : parte a căruÅ£ei dintre loitre care-i  incheie conturul

şiţ s.n.: scaun de şezut folosit la căruţă

şiupag : bluză femeiască, parţial echivalentă cu ie

ÅŸiviÅŸi , vb. : a descoase , a intreba ceva de taina

ÅŸlaiche s.f. : opinci

şlaier, şlaieră, s.n. : voalul miresei dar şi materialul din care este făcut respectivul voal

ÅŸlap,  s.m. : papuc

ÅŸlog, ÅŸloguri, s.n. : apoplexie, paralizie;

ÅŸlogui, vb. : a paraliza, a fi lovit de apoplexie

ÅŸnaidăr,  s.m. : croitor

ÅŸod, adj. : ciudat; carachios,  glumeÅ£, hâtru; imprevizibil, cu toane; deÅŸucheat

ÅŸofru,  ; spatiu , acaret pentru adapostul carutei a cosii

ÅŸogor, s.m. : cumnat

ÅŸol,  s.n. : cană, ceaÅŸcă

ÅŸolocat,  s.n. obloane (la ferestre)

şonc, s.n. : jambon la saramură, apoi afumat

ÅŸoric* s.n. : piele de porc

ÅŸpais,  s.n. : cămară de alimente

ÅŸpăţiri, (a să), vb.  : a se plimba

şpogot, s.n. fir de rafie sau de fuior, gros, pentru legat sacii sau baloţii

ÅŸpoieri,  s.n. : cuptor destinat gătitului ÅŸi incălzitului incaperi, aÅŸezat deobicei în bucătărie

ÅŸporlui, vb. : a economisi

ÅŸpriÅ£,  s.n. : pompă; pompă de făcut cârnaÅ£i

ÅŸtaer,  s.n. : impozit

ştălog, : acaret, grajd pentru animale mari, cai vaci, boi,

ştălog, s.n. : grajg

ştaniţ, s.n : pungă, cornet

ÅŸtigliÅ£,  s.m. : sticlete

streang, s.n. : impletitură din fuior

ştrec, s.n. : cale ferată, terasament

ÅŸtrimf, s.m. : ciorap

ÅŸtrof,  s, n. : pedeapsă

şumari, s.m. : pădurar

şupi şi a să, vb. şi tr. : a se repezi, a se năpusti

şură s.f. : adăpost pentru oi

şuşcăi (şi a să), vb. şi tr. : a suspina, a ofta

suşi, vb. : a suci, a răsuci

ÅŸuÅŸtăr,  s.m. : cismar

 

LITERA  T

tăiÅ£ei s.m. :  cocă tăiată subÅ£ire pentru supă

tăiÅ£ei s.m. :  cocă tăiată subÅ£ire pentru supă

tălpoane,  s.f. : grindă de la fundamentul casei

tăndlărai  s. : vechituri, talcioc

tăplită s.f.: parte a saniei care alunecă pe zăpadă

tărnat s.n.: coridor in faţa camerelor, pridvor

târnaţ, târnaţă, s.n. ; prispă, pridvor, verandă

târşâ (vb) : a defrişa

târşală,s.f. : loc defrişat

tăşchiţă s.f.  :  cocă tăiată in pătrăţele pentru supă

tăt natu, expr. fiecare

tolşieri, s.n. : pâlnie

tovară snf.: greutate, oboseală

tovărâtă adj. : : stare de graviditatela femei

trâcni, vb. : a tresări, a se speria

trăfică,  s. : tutungerie, chioÅŸc de ziare ÅŸi tutun

trăgulă s.n. : obiect folosit la scos vin sau tuica din butoi.

tregări,  s.m. : jartiere

trepce s.f.: scări din piatra sau alt material

troacă,  s.f.  : Albie pentru spalat rufele

troană, s.f. : gripă, guturai

troscoţăl, s. : iarbă măruntă

tulei* s.n.: suportul cocianului de porumb

tuleu, s.m. : firul de porumb dupa recoltarea porumbului

turce fripce.- s.f.: gogoÅŸi

tutcă  s.f.: curcă

tutor,s. m: epitrop

 

LITERA  Å¢

ţâdulă, s.f. : bilet, tichet, adeverinţă

ţăitung, s.n. : ziar

țarină*s.f. : parcelă, loc agrar

țăruș*: bucată de sipcă ascutită la un capăt

ţăsală,  s.f. sculă pentru periat caii teslă, mistrie

ţăst,  s.n. : vas din fontă sub care se coace pâinea, mălaiul pe vatră: 

ţuca (şi a să), vb.şi tr. : a (se) săruta, a (se) pupa

Å£ucure,  s. f. : dulciuri, bomboane

Å£ug,  s.n. : tren; curent

ţuhaus , s.n. : puşcărie

țurcă* s.f. : joacă a copiilor

ţuric, adv. : înapoi, mai ales comandă pentru cai

 

LITERA  U

ugi, vb : a rămâne

uiagă, uiegi, s.f.: sticlă, materialul "La feresatra dă uiagă...", sticla ca recipient

uică,  s.f. : unchi;

uină, s.f. : mătuşă; femeie cam de vârsta mamei

uita* vb. : a privi

umbari (h)ambar  s.n.: acaret pentru depozitarea diferitelor produse si preparate

untură mare, expr. s.f.: osânză

urdă* s.f. : produs din zer prin fierbere

urdina*vb. : a trece

urgina, vb. : a avea diaree

urlap, s.n. : Concediu, învoire, permisie; concediu

urlău,  s.n. : cereale măcinate în amestec cu apă folosite  ca hrană vitelor:

uruială : măciniş din ştiuleţi întregi de porumb, destinat hranei animalelor

urzala, s.f. : firele care dau lungimea unei ţesături, dispuse în războiul de ţesut

urzoni,s.n. : dispozitiv din lemn folosit la urzitul corzii pentru ţesut

uzoni, uzoane, s.n. : ploaie torenţială, afversă

 

LITERA  V

vadră, vedre s.f. : găleată

vălău,  s.n. :jgheab, adesea cioplit dintr-o singură bucată de lemn, utilizat la hrănirea porcilor

vălău,s.n. : jhiab pentru adăpat animale

văling.- s.n.: vas tronconic emailat

vandra, adv : hai-hui; fără căpătâi

văndraş,s.m : vagabond

varmeghie, s.f. : puşcărie, închisoare

vătăma (a să ) vb. : a se răni, a se lovi;

vătăma, vb. : a supăra, a jigni;

vătăma* vb.: afecta (a)

vatră* s.f.: loc cu anume destinatie

vătrai,  s.n. : . vătrai, lopatica metalica pentru a scoate cenusa, sau a aranja focul

văxui, vb. : A vopsi, a lustrui încălţămintea

viezure* s.m. : animal sălbatic

vix, s. : cremă de ghete

voreţ s.n.: curtea interioară a imobilului

vumvăni, vb. : a vui. a zumzăi

 

LITERA  Z

zăbroane, s. : plasă de prins peştii

zăbuni, a (să) , vb : ă se zăpaci, a se scleroza

zăicin,s. : ulei

zăliecic, adj. : zănatic

zălud, adj. : zăpăcit, ramolit, sclerozat; nebun

zăludzî, vb. a se prosti, a se scelroza, a se tîmpi

zăr* s.n. : lichid rămas după stoarcerea branzei

zbisi : Camjie pentru manat caii.

zbisi s.n.: bici pentru mânat caii

zbişi, vb. tr. : a se zbici, ase usca după ploaie

zburda* vb. : alerga (a) , fugi

zdrumica, vb. : a fărâmiţa

zestre* s.f.: dotă

zgardă* s.f. : apărătoare la gâtul unui animal

zgîria* vb. : a lăsa urme pe o suprafată

zgogi, vb. : a izbuti. a prididi, a nimeri (sin. băn. a jiui)

zgrăbăla,vb. : a zgâria

zimbru* s.m. : animal sălbatic

zlastă (slastă) , s. : mâncare de dulce (în afara zilelor de post)

zob, s. : hrană (consistentă) pentru cai, ovas

zobală,  s.f. : spume sau băşici la colÅ£ul gurii; herpes

zogoni, vb. : a alunga, a goni

zupă de pui.- s.f.:  supă de pui

zvon, s.n. : clopot, clopoţel;

 

                 ( * ) Listă de cuvinte din graiul cădărean,moÅŸtenite probabil din limba dacă :

acăța*: atârna

ademeni* vb : atrage (a)

ametzi* vb : lesina (a)

anina*vb : agaţa, atârna (a)

arunca*vb : asvârli (a)

băga* vb: a pune, a introduce ceva

baier* n : împletitură

bălan*adj : blond,  alburiu

balegă*s.f.: excremente de vita

baltă * s.f :ochi de apa, apă stătătoare

bară*s.f.: bucată de fier sau lemn

beregată*s.f : gât, grumaz, marul lui Adam

bir*s.n. : dare, impozit

brad* s.m : pom conifer

brânduşă* s.f. : floare de câmp

brândză* s.f. : brânză, produs alimentar din lapte

brâu*s.f. : cingătoare

brusture* s.m. : erbacee cu frunye mari şi late, plantă salbatecă

bucura*vb. : veselii

budză* s.f. : parte a gurii

burfă* s.f. : burtă, foale

Butuc s.m. *: bucată de lemn

caier* s.n.: manunchi de lână sau fuior pregătit pentru tors

căpușă* s.f. : insectă parazită

căsiulă* s.f. : clăbăţ, căciulă

ciocîrlie* s.f. : pasăre de câmp

ciomag* s.m : bâtă, boată

cîrlig* s.m. : sistem de agăţat. de prins

codru* s.n. : munte impădurit

copil*s.m. : băiat

creţ* adj. : incârlionţat, ondulat, răsucit

cruţa*vb. :ocroti, a păstracu grijă ceva

dărâma* vb. : distruge

descurca* vb. : a rezolva

desghina* vb. : a (se ) desface

doină* s.f.  : cântec

dulău* s.m.  : câine mare

fluier* s.n. :Instrument muzical arhaic

gălbează* s.f. : boală specica oilor

gard* s.n : împrejmuire

gata* adj. : terminat

gheară* s.f : instrument de prindere, unghie

ghiont* vb. : a lovi cu cotul

gorun* s.m : pom

grapă* s.f. : unealtă agricol

groapă* s.f. : gaură in pământ naturală sau articilială

grumaz* s.n : gât

gudura* vb. : gâdila

guşă s.f. : bartea gâtului de sub barbie

gutui* s.m. : pom fructifer

iegeră* s.f.  : iederă

încurca* vb : incâlci, a împiedeca

înghina* vb. : imita (a)

înseila* vb. : însira (a)

leagăn* s.n. : păţutul copilului, balansoar

lepăda* vb. : a arunca ,

măceş* s.m. : pom fructifer sălbatic

măgar* s.m. : animal domestic

mal* s.n : marginile unei ape sau râpe

mălai* s.n : faină de porumb

mărar* s.m. : zarzavat, condiment

mare* adj. : mult

mătură* s.f. : obiect meajer

mazăre* s.f. : legumă

mîndz* s.m. : puiul iepei

mistreţ* s.m. : porc salbatic

morman* s.n. : teanc, gramadă

moş* s.m. : om bătrân

moţ* s.n. : vârf

mugure* s.m. : bobocul florii

murg* s.m. : cal cu păr brun, castaniu

năpîrcă* s.f.: viperă

năsărîmbă* s.f : poznă znoabă

păstaie* s.f. :teacă unor legume

păstra* vb. : ţine (a)

pînză* s.f. : ţesătură diferită

pupăză* s.f. : pasăre

pururi* adv. : totdeuna

răbda* vb. : a suporta

raţă* s.f. : pasăre domestică

reazem* s.n. : suport

ridica* vb : a luat de jos si a pune mai sus

rîndză*s.f : fiere

ÅŸale* s.f. : sold

scăpăra* vb. :  a scoate scântei

scrum* s.n. : rezultatul arderii

sâmbure* s.m.: seminţele unui fruct

sioară* s.f : pasăre sălbatică

sioc*s.f. :  plisc de pasăre, tacâm

şiră* s.f. : spinare, claie de paie sau de fân

ÅŸoric* s.n. : piele de porc

spînz* s.m. : plantă folosită pentru tratarea porcilor

stăpîn* s.m. : propietar

sterp*: fară posibilitate de reproducere

stînă* s.f : loc de adăpostit oile

străghiaţă* s.f. : lapte intărit inainte de a se face branza

straiţă* s.f. : traista

străjari* s.m. : pom

strugure* s.m. : rodul viţei de vie

ţarină*s.f. : parcelă, loc agrar

ţăruş*: bucată de sipcă ascutită la un capăt

tulei* s.n.: suportul cocianului de porumb

ţurcă* s.f. : joacă a copiilor

uita* vb. : a privi

urdă* s.f. : produs din zer prin fierbere

urdina*vb. : trece

vătăma* vb.: afecta (a)

vatră* s.f.: loc cu anume destinatie

viezure* s.m. : animal sălbatic

zăr* s.n. : lichid rămas după stoarcerea branzei

zburda* vb. : alerga (a) , fugi

zestre* s.f.: dotă

zgardă* s.f. : apărătoare la gâtul unui animal

zgîria* vb. : a lăsa urme pe o suprafată

zimbru* s.m. : animal sălbatic

 

SURSE BIBLIOGRAFICE :

1.-  DEX, Dictionarul explicativ al limbii romane, definitii, editie online.
2.-  Banaterra,
                Glosar, Grai bănăţean.
                http://www.banaterra.eu/grai/content/glosar
3.-  Listă de cuvinteromâneÅŸtimoÅŸtenite probabil din limba dacă
                   https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_cuvinte_rom%C3%A2ne%C8%99ti_mo            
                        %C8%99tenite_probabil_din_limba_dac%C4%83
4-  * Cuvinte de origine dacă după următorii autori:
            - B. P. HaÅŸdeu, “ Etymologicum Magnum Romaniae “,
            - Ioan I. Russu, “ Limba traco-dacilor” ,
            - A. Vraciu, “ Limba daco-geÈ›ilor  “ .
            - Grigore BrâncuÈ™, “ Vocabularul autohton al limbii române “.
                Sursa:  Wikipedia, enciclopedia liberă
                https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_cuvinte_rom%C3%A2ne%C8%99ti_mo 
                        %C8%99tenite_probabil_din_limba_dacă  %C4%83
5.-  Nicolae Stoica de HaÅ£eg  “ Cronica Banatului  “, 1826-1827
6.- MOÅžTENIREA LEXICALÄ‚ a geto-dacilor
            “Prof. Dr. Const. MIU”   MOÅžTENIREA LEXICALÄ‚ a geto-dacilor
            https://metamorfoze.files.wordpress.com/2009/11/mostenire_lexicala1.pdf
7.- MOÅžTENIREA PÄ‚STRATÄ‚ DE LA BUNII ÅžI STRÄ‚BUNII FAMILIEI MELE  DIN CADÄ‚R 

 

[Cadar Acasa] [Cadar I-A-A] [Cadar Date] [Cadar Baronii] [Cadar Personalitati] [Cadar Biserica] [Cadar Preotii] [Cadar Dascalii] [Cadar Monumentul] [Cadar Glosar] [Cadar Traditii] [Cadar Acareturi] [Cadar Monografia] [Cadar Relief] [Cadar Album]

Copyright © 2010 by Cadar.org