 |
|
|
Glosar de cuvinte din graiul cadarenilor |
|
|
||
|
GLOSARUL PRINCIPALELOR CUVINTE FOLOSITE IN GRAIUL CĂDĂRENILOR Culegere, editare şi adaptare; Aurel MICŞA Copilăria mea este legănul în care ai văzut lumina zilei, este locul în care am învăţat să umblu, să gungureştc şi apoi şă vorbesc. Este locul în care am inceput să percep mediu care mă înconjura şi pe cei din jurul meu. Cei care m-au crescut şi care m-au format şi modelat pentru lungul dum al vieţii. Este locul în care am început sa dau propriul meu sens şi înţeles pentru toate cele percepute, oameni, obiecte şi evenimente. A fost ce mai fericită perioadă a vieţii mele. Copilăria mea a fost prima instituţie în care am început să înteţeg lumea, lucrurile şi faptele şi să le ingegistrez, să le păstrez sub formă de amintiri. Suportul tutror acestora a fost cuvantul vorbirea sau graiul prin care am atribuit un sens fiecărui obiect, eveniment sau stare de fapt. Sunt fericit şi recunoscător locului meu natal şi a celor din jurul meu care mi-au marcat copilăria şi de la cer am deprins o sumedenie de lucruri, dintre care deosebit de important a fost graiul. Graiul satului bănătean este deosebit prin continutul său prin muzicalitatea şi sensibilitatea exprimării, poate pentru asta am păstrat vii aceste cuvinte şi le-am purtat cu mine pe tot parcursul vieţii, deşi a trebuit să le adaptez, să le convertesc la limbajele solicitate de mediu pe care-l frecventam sau profesia pe care o practicam. Totuşi rădăcina de bază a acestu grai am păstrat-o cu sfinţenie şi încerc să o redau în cele ce urmează sub denumirea; GLOSARUL PRINCIPALELOR CUVINTE FOLOSITE ÎN GRAIUL CĂDĂRENILOR Demersul meu nu este de factură lingvistică sau folclorică, este un demers determinat de dorinţa ca acest dar primit de la bunii şi străbunii mei, aşa cum l-am receptat şi înţeles, să-l las celor intersaţi, celor care doresc să-şi amintească de graiul străbun. Aduc cu acest prilej un pios omagiu celor de la care am deprins acest grai, acum trecuţi în lumea celor drepti; străbunicilor mei, Ruja şi Filip Dobândă, bunicilor mei Elena şi Nicolae Popovici, familiilor inrudite; Nicolae Corbuş. Ioan Adamovici şi Alexandru Jurca, precum şi întregii mele famili în care am crescut şi copilărit şi nu în ultimul rând foştilor mei colegi de şcoală şi de joacă şi consătenilor, în mijlocul cărăra am convietuit în perioada 1934-1934 şi de la care am deprins acest minunat grai, din care încerc să redau principalele cuvinte aşa cum le-am perceput eu.
LITERA A a înselui vb: a înşela, a amăgi a aciui vb : a se aşeza undeva, lângă cineva sau ceva a sa anina, vb : a se urca undeva, pe ceva abţiguit, adj. : ameţit, inceput de betie abura, vb. : a bate vântul usor ac cu boată : ac cu bold acăţa*: atârna aciuit vb : venit din alta parte si stabilit in localitate, sau asezat pe langa cineva, sau undeva aconi, acoane, s.n : ac pentru cusut materiale groase aconiţă, aconiţă, s.f. : ac de siguranţă acotropiş, s.n. : acoperis, invelitoare constructii acuşa, adv. : acuma ademeni* vb : atrage (a) afund, adj. : adânc ai, s.m. : usturoi aizâmban, s.n. : tren alău, s.n. : plasă de prins peşte albele, s.f. : farduri pentru femei aldămaş, s.n. : cinste oferită in vederea realizarii unei intelegeri alvăluc, s.n : cinste in vederea unei intelegeri,aldămaş ametzi* vb : lesina (a) amunca, adv. : dificil;, greu anina*vb : agaţa, atârna (a) anţărţ, adv. : acum trei ani aor, s.m. : aur apă acră, expr. : apă minerală de Buzias arâng, s.n. : soi de peste ârcie, s.f. : hârtie arităc, s.n. : unealtă din lemn cu vârf din fier utilizată la plivitul buruenilor armig, s.m : armăsar armiţâie, s.f. : taxă de participare la piata sau la un târg sătesc armiz, s.n. : mătase arşău, s.n : hârleţ arunca*vb : asvârli (a) arvună, s.f. : avans asâla, adv. : greoi, anevoie, greu, cu mult efort aşiera, vb. : a urmări, a pândi, a aştepta, a da târcoale astupă vb. ; a acoperi astupală, s.f. : astm pulmonar, dificultatea în a respira, cel mai adesea astm astupuş, s.n : dop, capac avaniţă, s. : venit din alta parte avut, adj. ; bogat, înstărit
LITERA B babă, , sf. : femeie in varsta, batrana bunică babiţă, s.f. : moaşă băceală, s.f. : materialul textil eolosit la tesut in gospodarie dispusa transversal pe pe urzeală bădâni, s.n. : butoias baga băgau (a)vb : a amesteca scrumul de pripa in gura băga* vb: a pune, a introduce ceva băgău,s.f. ; scrum de la pipă băgrin,s.m : salcâm bai, s. n: vină baier* s.n : împletitură bălan*adj : blond, alburiu balegă*s.f.: excremente de vita baltă * s.f :ochi de apa, apă stătătoare bandă, s.f. : grup, ceată băndăun, s.m. : viespe mare bară*s.f.: bucată de fier sau lemn baremadv. : măcar baş, adv. : chiar, întocmai başcă, adv. : chiar asa bătaia, s.f. : război bâză, s.f. : muscă bâzgoi, vb. : a căsca ochii, a se uita insistent bâzoni, s.m. : viespe, musca mare beceşug, s.n. : boală beciag, adj : bolnav, beteag, variantă "biceag" belşiug,belşiuge, s.n. : cârlig de prins în nas la porci pentru a nu mai ramui beregată*s.f : gât, grumaz, marul lui Adam bică, s.m. : taur bicărie, s.n. : grajdul, staulul taurului comunal bichier, sm. : smecher, neserios biciag, s.m, : bolnav, bină, s.f. : scenă bir*s.n. : dare, impozit biriş, s.m. : slugă, argat biţă, s.n. : smoc de par bitangă, s.f. : copil făra căpătâi, haimana biţiclă s.f. : bicicletă biţos, adj : miţos, flocos blamă,adv : ruşine, umilinţă. blândă, s.n : iritare, urticarie, băşică, umflătură bleoci, vb. : a vorbi vrute şi nevrute blid.- s.n.: farfurie de pamânt boactăr, s.m : paznic in general de noapte boambă, s.f. : boabă boarfă, s.f. : lucruri apartanand cuiva boată, s.f. : ciomag, bobală s.f. : noroi sinonim cu imală boc, s.n. : pieptar din blană de oaie boghie de fân, s.f.: formă de depozitare a fânului boghie, s.f. : Claie de paie, fân. în grădină, pe cîmp. bogicăi,vb : a bâjbâi, a umbla. boitar : ajutor de cioban bolând,adj : netot, nebun bolgi, vb. : a înghionti, borăi, vb. : a mugi, a rage borândău.s.n.- : preparat alimentar din sănge de la tăierea porcului, făină de mălai si altele. boscorogi, vb : a vorbi singur, a spune vorbe neînţelese brad* s.m : pom conifer brândușă* s.f. : floare de câmp brândză* s.f. : brânză, produs alimentar din lapte braon, adj. : culoarea maro brâu*s.f. : cingătoare bravă, s.n. : broască, închizătoare de usa briptă : briceag brişcă : briceag broancă , s.f : violoncel, contrabas broci, vb. : a umbla cu cineva, a vorbi, a ţine legătura cu cineva. brusture* s.m. : erbacee cu frunye mari şi late, plantă salbatecă buboni, s.n : furuncul bucace s.n, : alimente : recoltă, produsele câmpului buce, s.f. : butoi mare buclie, s.f. : ploscă împodobită la nunţi bucura*vb. : veselii budac, s.n : târnăcop, sapă pentru pământ tare budac, s.n.: târnacop cu un singur braţ de formă lată budului, vb : a cotrobăi budză* s.f. : parte a gurii bufari, s.n. : carte, registru, bugi ; chiloţi pentru femei bugiulari, s.n. : portmoneu bui,vb : a năvăli, a se năpusti, a se revărsa buiege, s.f. : buruieni, leacuri, medicamente buleandră, s.f : femeie desfrânată bulvan, s.m : buştean, bumb, s.m. : nasture bundă s.f.: manta din piele de oaie cu lână mare folosită pe timp geros buraică, s.f, ; ceaţă burdic, s.n : pieptar, cojoc scurt, fără mâneci burduşi, vb. : a inghessui burfă, s.f ; burtă de animale burfă* s.f. : burtă, foale buri, s.n. : butoi mic, butoiaş buricat, adj : bombat, convex busium s.n. : partea centrală a roţii de la căruţă butoară, s,f : gaură butuc s.m. *: bucată de lemn buturi (a ), vb.t. : a gauri, buzdură, s.n : cuţit ruginit, ciot de cuţit, (fig.) om de nimic buzduri, vb : a cotrobăi, a căuta
LITERA C căbăniţă s.f. : manta din tesătură de casă din lână şi fuior, folosită pentru timp ploios căbăniţă, căbăniţă, s.f. :haină lungă ţesută din şubă (postav) căcălău, s. : dejecţii de la porci cadă, s.f. : Butoi mare f, vas mare de lemn cu gura largă, formă tronconică, fără capac înfundat cafă, s.f. : cafea căfană, s.f. : cafenea, câi, adj : ciung, anchilozat caier* s.n.: manunchi de lână sau fuior pregătit pentru tors căigană : omletă călai, s.n. recipient din tabla galvanizata pentru păstrat untura, călărabă, s.f. : gulie călare, s.f. Poteca, cărare căletcă, s.f. : colivie cămdzie s.f.:bici pentru mânat caii cămgie : bici din piele, folosit pentru cai căni (a să), vb.şi vb.t. : a se înnegri, a murdari, vopsi în negru cănon, s.n : chin (Jebel) cantă : recipient din tablă pentru apă cânta (a să), vb. : a boci cănţălarie,s.f. : cancelarie, birou căpară, s.f. : a asigura. Garantia logodnă căpară, s.f. : arvună căpăstru s.n.: legaturi de frânghie sau curea care se pune pe capul calului căpiţă, s.f. Acoperamant usor pentru cap, căpuşă* s.f. : insectă parazită căput, s.n : palton car s.n.: caruţă adaptată pentru tracţiunea cu boi cărabă : instrument tradiţional de suflat confecţionat dintr-o pană de gâscă carce,s.f : scrisoare sau carte cărigă, s.f.: papiotă căritoare, căritoare,s.f. cârmi. vb : a dirija, a conduce cârn, adj : strâmb cârpă mică s.f: batistă cârpă, s.f. basma, batic; cârpe s.f. Bucati de panza pentru scters si curatenie cârşeag, s.n. : vas din lut pentru apă, cu gât îngust, cârtog, s.n. gramada de lucruri fara folosintai casă dă copilărai : bordel căsap, s.m. : măcelar căşcătoare, s.f. : latrinaă căsiulă* s.f. : clăbăţ, căciulă casoraşului ; primărie căşuna,vb : a i se năzări cătană : soldat ( cătrană : păcură cătrănit , adj : necăjit caznă, s.n : efort căzni, vb. : a ocărî, a certa, a batjocori ceacă, s.f. : teacă, pungă ceaces.m.: apelativ prin care cei tineri se adresau persoanelor de sex masculin ceva mai în vârstă decât ei cecărui, vb : a strânge , a forţa, a strânge cecăruit : obiect impus cu forţa; cecuş, s.n. : pungă, cornet cei, cei, s.n : tei (arborele) ĉep : dop la butoi sau la sticlă cerc s.n.: partea metalică a roţii de la căruţă chelărab,s.: gulie ches, s.n. : pungă chică : codiţă chiĉis.f.: şold chici,vb. : a repara, a împodobi, a aranja, a găti , a se împodobi, ase aranja, a se găti... chicit, adj. : împodobit chies,s.n. : pungă de bani din piele de oaie chimeşă s.f. : cămaşă chimiş, s.f. : partea înlocuibilă a pipei chiniez, s.m. : primar chisăliţă : tocana din prune chiscan- s.n : recipient de apă. : chităs.f.; buchet, teanc chituş,s.f. s.n. : teanc chituşîvb.: a face teancuri din frunze a chituşa frunze de tutun uscate chiz, s.m. : tiz, persoană apropiată ĉiag.- s.n: cheag, preparat, enzimă, folosită ăentru coagularea laptelui cibezăr, s.m : puşlama, haimana cicnă, s.f. : tihnă cicni, vb. : a fi folositor cicoş s.m: păzitorul hergheliei de cai ĉigane s.f.: cratiză ĉigane.- s.f.: tigaie ĉilim s.n.: chilim, scoarţă, cuvertură de pat cu o anumită lucrătură ĉinăr s.m.: tanar, mire ĉinără s.f.: tanara, mireasă ĉineri, s.n. : farfurie cingane : cratiţă cu mâner ĉioareci s.m.: pantaloni ĉioc.- s.n.: polonic ciocîrlie* s.f. : pasăre de câmp ĉioclod : ciocălău ĉiolomagie : porumb cultivat pentru masă verde la animale ciomag* s.m : bâtă, boată ĉiorcuşăs.n.: coţofană cipişi,s.m.. : papuci de casă cipsă ,s.n. : piatră acră, alabastru cîrlig* s.m. : sistem de agăţat. de prins cişlăr, s.m. : tâmplar cişlări, s.m : tâmplari ĉiubăr, s.n. : vas de lemn mai mic, în care se ţine brânza ĉiunăvitadj. : lovit, mutilat, însemnat cu o cicatrice ĉiungărivb.: a curăţa ramurile unui copac ĉiurac s.n.: haină, veston ciurcă, s.f. : curcă ĉiuredz, s.m. : huhurez ĉiuspais, s.n : mâncare de legume (var. băn. ţuspais) ĉiutură s.f.: ploscă din leguma aidoma dovlecului, care creste cu coada alungita ĉiuvani.- s.n.: albie realizată din butuc de lemn scobit, folosit pentru framântat aluatul civilic s.n.: vestă tricotată clăbăţ s.n.: caciulă din piele de miel clănet, s.n. : clarinet clet s.n.: acaret gospodăresc pentru depozitarea fainei, painii si a grâului de consum clisă, s.f..: slănină cloambă, s.f.: scoabă, cârlig cloamfăr, s.m. : tinichigiu cloţă, s.f. : cloşcă clotori,vb. : a clăti, a spala un recipient clup s.n. : scaun pentru mai multe persoane clup, s.n. scaun din lemn pentru mai multe persoane coardă, s.f. : Fir metalic de la vioara cobârşău, s.n. : sicriu coceţ s.n. : adapost pentru păsări cocoşăl, s.m. : monedă (mică) de aur cocostârc s.f.: barza codru* s.n. : munte impădurit codzăse,s. : pojar (boală de copii cu erupţii pe corp) coleaşă s.f. : mămăligă colomidă, s.f : pălămidă colţ, s.n. : bucată de regula de paine comănac : podoabă capilară înaltă, potcap : "comănacu' popii" comlăus.n.: turte din tărâţe, mălai şi făină de grâu, rotunde şi uscate la soare, pentru dospirea pâinii copil*s.m. : băiat coptură, s.f. : puroi corajge : curaj corastă. s.f. : lapte branzit corn, s.m. : element de structură a acoperişului, căprior cosie s.f. : căruţă cosiie, coşii, s.f. : căruţă cosină s.f. : adăpost pentru porci cosor, s.n. : cutit special cotarcă : construcţie pentru uscat şi depozitat porumbul cotarcă s.f.: adăpost pentru porumb cotâriţă de comlău,, poame.- s.f.: coş din nuiele de formă circulară cotăriţă, s.f. : coş împletit din nuiele cotăriţă.- s.f. : coş de nuiele pentru transport coţcăs.f.: O bucata de zahar cubic cotoroazes.f.: piftie cotrânţăs.f.: şorţ care protejează pantalonii şi picioarele cotrînţăs.f.: articol feminin . cotranta dinainte si cea dinapoi.iar fetele poarta numai cotranta dinainte. covăsât (lapte) : iaurt. lapte acru covaşi, s.m. : fierar crâmpoţât, adj. : ciopârţit, tăiat bucăţi crâmpoţî, vb : a tăia în bucăţi, a ciopârţi crâznic, s.m. : paracliser credenţ, s.n. : dulap sau bufet de bucătărie creţ* adj. : incârlionţat, ondulat, răsucit crişcă, s.f. : felie criţar, criţari,s.m. : ban mărunt de aramă sau argint croafne, s. : turte fripce, gogoşi crump, s.m. : cartof crumpi fripţi. s.m.- : cartofi prăjiţi crumpi.- s.m.: cartofi crusi de grâu, s.f.: depozit de snopi dupa secerat, in forma de cruce având 14 snopi cruţa*vb. :ocroti, a păstracu grijă ceva cubert, s. : plic cucăi, vb. : a aţipi, a piroti, a moţăi, a adormi cucăr, s.n. binoclu, ochian cuce, s.n. : gresie de ascuţit coasa cucurudz, s.m. : porumb, ştiulete de porumb cucuruz.- s.m.: porumb cufăr s.n.: valiză, deobicei din lemn cufureală, s.f. : diaree cuglă : bilă cugluf.- s.f.: prăjitură, cuină, s.f. : bucătărie cuină. s.f.: bucătărie curastra, s.f. : primul lapte de după naştere atât la animale, cure, vb. : alerga, a fugi, a se grăbi, curechi s.n. : varză curele s.f.: făşii din piele folosite la incălţări curişcap, adv. : de-a herbeleacu curvari, s.m. : Barbati afemeiati cuştului, vb. : a valora, a costa cvartir, s. : a sta In gazda, in chirie
dăbăla (a să), vb. : a se dezbraca dăbălatadj.; dezordonat dăda vb.: a (se) obişnui damf, s.n. : miros dămfui , vb. : a aerisi, a răsufla, a emana dângă : de lângă dărabs.n.: bucată dărăburi, vb. ( a tăia ) bucăţele dărâma* vb. : distruge dare, s.f. : impozit, taxe dărinat, adj : şmecher, neastamparat, netrebnic, dârjală, s.n. : coadă (pentru unelte) dârză : cârpă, zdreanţă pentru sters dascăl, s.m. : învăţător dăschâlsi, vb : a desluşi, a desface ceva incurcat, a limpezi, a lămuri dăzbumba, vb. şi a să, vb tr. : a descheia nasturi, a se descheia la nasturi descurca* vb. : a rezolva desghina* vb. : a (se ) desface deţ, s.m. : decilitru, ţoi dezveli, vb. : a descoperi dgivan : vorbă, discuţie : "M-am dat în dgivan cu Măriuţă" dgivăni : a discuta, a vobi djejet, s.n. : deget djimbaş, adj. : comerciant de cai, isteţ, iscusit doan : tutun dodă, s.f. : femeie înrudită, puţin mai în vârstă doină* s.f. : cântec dolaf : dulap domn cătănesc, : ofiţer drâglu, s.n. : netezitor de spuză la cuptorul de pâine dric s.n (dânăince) : axul (puntea ) din faţă a căruţei dric s.n.(dânăpoi) : puntea din spate a căruţei dric s.n.:axul din faţă al căruţii care permite rotirea dricală s.f.: saltea umplută cu paie sau cu ghijă de porumb dricală, s.f. : saltea tesuta din fuir, umpluta cu paie sau cu pănuşe de porumb dripi ,vb. A tasa,a bătuci, a călca în picioare drod, s.n. : sârmă drugă, s.f. : . fus, mosor umplut cu fir de ţesut duchean, s.f. prăvălie, dudă, s.f. : ţeavă, burlan dudă, s.f. fructul dudului, duda duduroni, s.f. : conductă, ţeavă, canal de scurgere dulău* s.m. : câine mare dună s.f.: un fel de plapumă umplută cu pene dună, s.f. : plapomă umplută cu pene (puf) dunţ s.n.: compot durăi, vb. : a tuna durăit , s.n. : tunet duruţ : şubă bărbătească din ţesătură groasă de lână , de obicei verde sau sură dzamă : zeamă, ciorbă
LITERA E egeră* s.f. : iederă electrică : curent electric epilă s.f. : prajina folosita pentru transportul posorilor de fân sau paie 2 buc eptică,s. : tuberculoza etubă, s.f. : etuvă
LITERA F faĉievb.: a face, a naÅŸte fain adj.: frumos, bine - făli (a să)vb.t. : a se mândri fălos, adj. : mândru, bucuros, satisfăcut fâneÅ£e, s.f. : suprafaţă agricolă cultivată cu fân farbă s.f.: vopsea fărbui, vb. : a vopsi fârtaris.n.: un sfert (ÅŸiasu’ îi un fârtari la noauă) fecea, d-a fecea : gratis, pe gratis, de geaba fegeu, s.n : capac pentru oale; cinelii de alamă la fanfară ferotine : grămadă de fier vechi feÅŸcilă, s.f. : fitil fir, s.f. : ata fir, coardă firang, s.n. : perdea, cortină firiz, firiză, s.n. : fierăstrău fiÅŸcal, s.m. : avocat fiÅŸcals.m. : avocat al statului flit, s.n. :bot fluier* s.n. :Instrument muzical arhaic fluÅŸturatic , adj : uÅŸuratic, nesocotit foale, s.n. : abdomen, burta folomoc, s.n. : ÅŸomoiog, cocoloÅŸ folomosi, vb : a cocoloÅŸi, a ÅŸifona (Visag) foÅŸpan : diligenta, transport de posta foÅŸtomoc, s.n. : cârpă de ÅŸters, ÅŸomoiog, frâne s.f.: harnaÅŸament pentru cai fras, s.n : sinonim cu cel rau ( dute frasului ) frasnic,s. : frasin pom fruntari, s.n. : frontonul casei fruÅŸtuc, s.n. : mic dejun; ujină fundoanie, s.def. de pl. partea din dos a funie s.f. ; de săcară pentru legat snopii : furcă de lemn, s.f.: furcă din lemn folosită la strânsul ÅŸi intorsul fânului cosit furchiţă.- s.f. : furculiţă furt, adv. : adesea, des, deseori întotdeauna, tot timpul, imediat
LITERA G gălbează* s.f. : boală specica oilor gânsac, s.m. : gâscan gârb, adj : cocoşat gard* s.n : împrejmuire gata* adj. : terminat gavăt : mulţime gazdă, s.f. : stăpân al casei şi averii ghângi, vb. : a gândi gheară* s.f : instrument de prindere, unghie ghijă, s.n. : pănuşi de porumb, coji de seminţe ghilău, s.n. : rindea ghiont* vb. : a lovi cu cotul giubă : veston giumşcă, s.f. : chiflă, pâinişoară givan, s. def. de pl. : convorbire, sfat givăni (a) , vb. a sta de vorbă, la poveşti, a discuta givăr, s.m. : cavaler de onoare, gloabă, s. def. de pl. : amendă, mârţoagă gloată : copii, urmaşi, familie glogi, vb. : a deranja, a înglodi, a inţepa godgie : orice .Orice spuneam gomilă, s.n. : movilă mică (de hotar) gorgoni vb. : a goni , a alunga gorun* s.m : pom gost, s,m. : oaspete, musafir; nuntaş gostâie, s.f. : ospeţie; nuntă) grădjină,s.f. ; teren cultivabil din perimetrul imobilului gragie, s. : cherestea grăgină s.f : teren cultivabil din incinta imobilului grapă de spini s.f. : unealtă agricolă din fasciole de spini folosit la marunţitul arăturii grapă, s.f. : unealta agricolă pentru sfărâmat arătura grel, s.m. : greier groapă* s.f. : gaură in pământ naturală sau articilială grof : conte grumaz* s.n : gât grumăzele s.f. : partea a harmaşamentului care leagă calul de rudă grumpuc,s. : carte funciară, cadastru grund : teren gudura* vb. : gâdila gușă s.f. : bartea gâtului de sub barbie gutui* s.m. : pom fructifer
LITERA H hăbăuc, adj. : buimac, zăpaciţ ( var. zabăuc) hală, adv. : lacom hamuri s.n.: partea a harnaşamentului care asigura calului tracţiunea hârb, s.n. : ciob hârconi, vb. : a sforăi hârghie, adv, adj. : persoană slabă, vită slabă hârşioc , s.m. şobolan hârţ, s.m. : şoarec hasnă, s. def. de pl. : folos hebăr, s.n. : cric hibă, s.f. : defect, lipsă, cusur hîrb, îrburi, s.n. : ciob hoară, s.f. : păsări de curte, hoarnă, s.f. : trompetă, holdă, s.f.: teren arabil hurui, (a să), vb. t. a se surpa, a se dărâma (sin. băn. a să îmburda ) hurui, vb. : a nărui, a dărâma (sin. băn. a îmburda ) huţula (a să), vb.t. : a se legăna huţuluş s.n. : leagan
LITERA I ic, sn : pană (maşină simplă, unealtă), suprafaţă de teren de formă triunghiulară, iepile, s.f.: două drugi din lemn folosite la transportul poşorilor de fân ierugă, s.f. : vad, iesile, s.f. : loc de hrana a bovinrlor şi a cabalinelor imală, s.f. : noroi, nămol (sinonim cu bobala) îmbrobojâ, (a să), vb.t. : a (se) învălui la cap îmbumba, vb. şi a să, vb tr. : a încheia nasturi, a se încheia la nasturi îmburda, vb. : a răsturna împlânta : a înfige închinat, adj. : supus cuiva subânţeles închinat diavolului., dat dracului, afurisit, şmecher încurca* vb : incâlci, a împiedeca îndura, vb. : a pătimi înghina* vb. : imita (a) inimăs.f. : legătura dintre cele doua axe ale căruţei înseila* vb. : însira (a) înşupi (a să) vb. tr. : a se repezi să facă ceva. înşupi,(a să)vb,(tr) : a se repezi iorgovan, s.m. : liliac (arbust ) iorsag, s.n. : grajduri, acareturii gospodaresti istina! : adevărat! izmenes.f. : indispensabili izmene, s : indispensabili
LITERA J jăg, s.def. de plural ; Arsura stomacala jăli, vb. : a purta doliu jândari : jandarm, poliţist jap, s.n. : bucată, (sin. băn, dărăb) jâradă, s.f. : şiră de paie sau snopi, modalitate ordonată de depozitare jeantă, : servieta, sacosa jechin ,s.n. : plută pentru dopuri jgior, s.m : dihor jiradă s.f. : aranjament de fân, paie, grâu, in aer liber in forma dreptungiuleră jivină,s.n. : fiară, animal sălbatec jug s.n. : dispozitiv al carului prin care se asigură tracşiunea cu boi
LITERA L lăcedz, s.n. Sipca de lemn, scandur, de forma dreptunghiulară de 3-4 cm şi lungime variabila laibăr : veston lanţ, l s.n. : Suprafata de teren agricol echivalentr cu 0,58 ha lăpăda, (a) vb. : a arunca (un obiect), a da afară (dintr-o slujbă), a concedia lăpug ,s.n. : talpa piciorului larmă, larme, s.f. : gălagie, zgomot. laută, lăuţ, s.f. : vioară lăutaş, s.m. : muzicant, cântăreţ la laută leagăn* s.n. : păţutul copilului, balansoar leandru, s.m. : oleandru lece, (cu) lecea : domol, agale, pe îndelete ledăr, s.m. : tăbăcar, meşter pielar lepăda* vb. : a arunca , leucă. s.f.: elemnet incovoiat din lemn care fixează loitra de osie lila, adj. : culoarea mov, lila linghişpir,s.n. : carusel lipăni, vb. : a lipăi, a plescăi lipină.- s.f.: lipie, pâine plată putin crescută liştăv, adj. : fad, fără gust loitră s.f. : parte laterală a căruşei loptă : minge {in vechime, facuta din carpe, sau prin presare din par rezultat din tesalatu calului lotru,s.m. : hoţ, bandit, ticălos ludaie,s.f. : dovleac luft, s.n. : aer, băşină (sin. băn. damf) lului,(a să), vb.t. : a se legăna
LITERA M măceș* s.m. : pom fructifer sălbatic măgar* s.m. : animal domestic maică : buna, bunică mal* s.n : marginile unei ape sau râpe mălai* s.n : faină de porumb mâna trap(a), expresie : a zori, a fugări mâna, vb. : a trimite (Mână-l pră Ion la mine), a conduce (a mîna caii, boii, caprele...) mândreaţă, s.f. : frumuseţe, minunăţie mândru, adj. : frumos mănunt, adj : mic, mărunt mărar* s.m. : zarzavat, condiment mârcum, adv. : chitic (expr. a tăcea mârcu) mare* adj. : mult mârtan, s.m. : motan marvă, s.f. : vită măsai, s.n. : faţă de masă măscări, vb. : a murdări, a certa, a ocărî mascure, s.m. : porc (castrat) mastor, adj : priceput, maistru. meserias mâţ, s.m. : pisoi, pisică ca termen generic mâţă, s.f. : pisică mătură* s.f. : obiect meajer mau,s.n : elan, avânt, prezenţă de spirit ( mi-a luat maul ) mazăre* s.f. : legumă megăfon, s.n. : difuzor, megafon mespais, s.n. : prăjituri, creme, tort metăr, s.n. : metru, o sută de kg (un metar da fanina )) mezdreală, s.f. cuţit cu două mânere, folosit in lemnarie pentru răzuit si prelucrat lemnul mijgură, vb. : a ploua mărunt mîndz* s.m. : puiul iepei mintunaş, adv. : imediat, intr-o clipa mirişce, s.n: lan dupa seceratul păioaselor mistreț* s.m. : porc salbatic moalăre, s.def. de sing. : fotografii, picturi, zugrăveli moare de curechi s.f.: lichid rezultat din conservarea varzei. molăr : s.m. : fotograf molări, vb. : a zigrăvi, a picta, a fotografia molări,vb. : a fotografia, a zugrăvi, a picta morconi, s.m. : morcov morman* s.n. : teanc, gramadă moș* s.m. : om bătrân moț* s.n. : vârf mozomaină, mozomăini, s.f. : nălucă, arătare, momâie mugure* s.m. : bobocul florii murg* s.m. : cal cu păr brun, castaniu
LITERA N nădăi (a să) , vb. tr. : a presupune, a bănui a-şi da seama nălucă, s.f. : iluzie, fantomă, imagine falsă năluşi (a i să) vb. Tr : a i se năzări nană : apelativ prin care cei tineri se adresau persoanelor de sex feminin ceva mai în vârstă decât ei - nănaş, s.m. : naş năpîrcă* s.f.: viperă năpustu,s. : naiba năsărâmbă, s.f. ; potlogarii, ghidusii facute de copii năstăvit, adj. : neastâmpărat; ( sin. băn. dărâmat ) neţ, s.n. : plasă, împletitură cu ochiuri nimeri ( a să), vb. : a fi de faţă, a tinti, a ghici nioarcă, niorşi, s.f. : broască nojiţă s.f.: curea cu care se leagă opincile de picior
LITERA O obialăs.f.:bucată de ţesătură folosită in loc de ciorap sau peste ciorap oboda , s.f. : grădiniţă de copii oceşî, vb. şi (a să) tr. : a (se) linişti, a termina o treabă ocoş, adj : fălos, mândru, care face pe deşteptul ocoş,adj. : mândru, fălos, îngâmfat, încrezut ocoşâ, (a să) ,vb.t. : a se făli, a se mândri, a se grozăvi odaie, s.f. : moşie, conac ogârsât, adj. : nevolnic, infirm, invalid, ghebos, cocoşat, anchilozat, paralitic ogină, s.f. : odihnă ogini, ( a să), vb.t. : a se odihni ogoi, : a se linisti, a se potoli olaţăl, s.n. : cocă fermentată folosita pentru dospitul painea de casa alaturi de comlau olbită.-s.f. : cană de apă oltoni (oltoane),s.f. : altoi; struguri nobili, altoiţi oltoni, vb. : a altoi opăsi, vb. : a împiedica, a frâna opinsis.f.: incăţăminte veche din piele, cu curele si nojiţă opreg : articol al portului tradiţional popular feminin care putea înlocui cotrînţa. orbeţ, s.m. : nevazator, nevolnic, cerşetor orbeţâ, vb : a calici a cerşi osie s.f. : ax metalic al căruţei pe care se montează roata ostenit, : Obosit, epuizat
LITERA P p'ingă, expresie : pe lângă, împrejur păcurar : cioban pălămari, : frânghie din fuior pălărie s.f. : pălărie pămucă,s.f. : vată, puf de bumbac pană : pană ,. floare pancove,s.f. : colţunaşi, turte paore, s.n. : ţăran păpuc, s.m. : pantof părădăisi.s.f.- : roşii, pătlăgele roşii părage, s.f. : paradă , festivitate pârcom, adv. : de-alatul, curmeziş, pârcu(m), adv. pârlog, s.f.: teren agricol nearat pâşcav, adj : mucegăit păşiui (a sp), vb.tr : a sta liniştit, a se linişti, a nu se agita fizic (pentru copii) păstaie* s.f. :teacă unor legume păstra* vb. : ţine (a) păsulă slăită.s.f. - : fasole bătută păsula.- s.f. : fasole pat s.n.: pat patică, s.f. : farmacie pătroane, s.n. : cartuş de armă păturată.- s.f.:produs de patiserie realiyat din mai multe pături de aluat cu umplutură pecar, s.m. : brutar pecărie, s.f. : brutărie pecmez s.f.: magiun, preparat din prune bistriţe pernă s.f.: perină piglais, s.n. :fier de călcat cu jar de carbune pilăreală, s.f. : negustorie, bişniţă. pilari,, s.m. : negustor. În general termen cu conotaţie negativă pilăriţă, s.f. : precupeaţă (care revinde marfa), negustoreasă pînză* s.f. : ţesătură diferită piparcă, s.f. : ardei pirchiţă : bibilică pirocit,adj. : somnoros, toropit, sleit de puteri pită.-s.f.: pâine plaţ, s.n. : teren din intravilan. plivais, plivaisă, s.n. : creion pliverie s.f.: spaţiu, constructie independentă in care se depoziteaza pleava plug s.n. : unealtă agricolă pentru arat plug de îngropat, copăit, s.n. : plug de îngropat porumbul si floarea soarelui plug de sâruit, s.n. : plug de sâruit poarcă. s.f. : joc de copii care constă în ochirea unor bucăţi de ţiglă clădite într-un cerc pobir, s.m. : ştiulete de porumb mic, nedezvoltat Pobraj, s. : praznicul Schimbării la Faţă a Domnului pocăraie, s.f. : prăjituri, cofeturi pod s.n.:spaţiul clădirii dinte acoperiş si corpul construcţiei pod. s.n.:amenajare de trecere peste un râu sau un loc accidentat podrum, s.n. : pivniţă pogan, adj. ; smecher, neastamparat pomoroancă, s.f. : portocală poneavă s.f. : pătură din lână ţesută artizanal poneavă, s.f. Pătură, ţesută din orice material care este folosită pentru acoperirea estetică a patului popricaş.s.n. - : preparat alimentar din cartofi, carne, rosii şi alte combinaţii poşor, s.n. : claie de fân facut pentru adanarea fanului cosit si uscat potcă : copil neastâmpărat potcă : necăz, supărare, pacoste, nenorocire potricală, s.f. ; unealtă de găurit pielea sau de gravat prici (a crici),vb. a spune, a sfătui, a pune în vedere, a atenţiona privadă, s.f. ; latrină, hazna procoviţă : pătură pentru acoperit caii protă, sf. : protopop pupăză* s.f. : pasăre pururi* adv. : totdeuna pustâni (şi a să)vb.(tr) : a-şi părăsi casa (satul), a bejeni, a-şi lua lumea-n cap puşupi,vb. : a se repezi, a împinge, a da brânci
LITERA R răbda* vb. : a suporta răchie s.f.: Å£uică răgăment, s.n : regiment raină, răini,s.f : cratiţă rampaÅŸ s.n.: mulst la inceput de fermentaÅ£ie ÅŸi trasformare in vin răpălui,vb. : a repara răşchitor, s.m. : dispozitiv de lemn care folosesÅŸte la realizarea sculurilor de fire râschitori : dispozitiv in forma de T pentru facut motche din fire toarse. răstău s.n.: tijă metalică de la jug rât : loc inundabil, mlăştinos, rață* s.f. : pasăre domestică rătăci, vb. : a se pierde, răţăpt, s.n. : reÅ£etă pentru medicaÂmente: răzbel, s.n. : război răzni (a să), vb. tr. : a separa , a se muta, a-ÅŸi schimpa ÅŸciumpul reazem* s.n. : suport ridica* vb : a luat de jos si a pune mai sus rîndză*s.f : fiere riperÅ£, s.n. : chibrit roată : bicicletă rocilă, s,f. : roÅ£ile inegale de la plug rocile, s.f. : ataÅŸ al plugului avanând o roată mai mare pentru brazdă ÅŸi una mai mică rudă s.f.: prăjină din lemn fixată de dric prin care se dă direcÅ£ia de mers a căruÅ£ei rudă, s.f. : stinghie, prajină, element component al căruÅ£ei rug, s.m. : măcieÅŸ; creangă, tulpină de trandafir, salcâm rumineli, s.n. : farduri, boieli pentru obraji ÅŸi buze
LITERA S săndale dă gumă, expr. ; slapi de guma sanie s.f.: amenajarea căruţei cu tălăiţe pentru alunecarea pe zapadă sărăriţă, s.f. : solniţă săsiră,s.f.: uneltă agricolă folosită la secerat săviacă.-s.f.: prăjitură, ruladă scamn, s.n. : scaun scăpăra* vb. : a scoate scântei scoverdzi.- s.f. : clătite scrum* s.n. : rezultatul arderii scuceală,s. : loc ferit selaină, s.f : înşelătorie selău, vb. Smecher, inselator seled, s.n. : familie selui : a înşela sfetăr, s.n. pulovăr siapă.- s.f. : ceapă sîmbure* s.m.: seminţele unui fruct sioară* s.f : pasăre sălbatică sioc*s.f. : plisc de pasăre, tacâm şiocâi, şiocâie,s.n. : hoit în descompunere siopor s.n. : turmă siuvani, s.n. : vas lung de lemn în care să frământa pâinea sloieţ s.m. : sloi de gheaţă, ţurţuri smidă, s. : tufăriş snopi de grâu, s.m.: grâul adunat după scecerat manual si legat cu funii soba mare s.f. : camera mare a casei , camera de oaspeţi sobă mare , exp. : camera de oaspeţi soba mare, expr. : camera mare soba mică. s.f. : cameră mica a casei, cameră de zi sobă, s.f. : cameră, odaie de locuit socac, s.n. : uliţă ; ulita mare, ulita mica, somot, s. f.: catifea sorsam, s.n. : harnaşament spăie, s.m. : latifundiar, boier spînz* s.m. : plantă folosită pentru tratarea porcilor spise s.n. : parte a paiului de grâu în care se află boabele spiţă s.f.: componentă a rotii stăghiş, s.f. : purtător de steag la nunţi stână* s.f : loc de adăpostit oile stăpîn* s.m. : propietar stârc,s.m. barză stau, s.f. : ţarc pentru oi sterp*: fară posibilitate de reproducere străgheaţă, s.f. : o etapă intermediară în procesul de închegare a laptelui şi obţinera caşului (Visag) străghiată* s.f. : lapte intărit inainte de a se face branza straitză* s.f. : traista străjari* s.m. : pom strugure* s.m. : rodul viţei de vie strujac, s.n. : ţoală de pat, cuvertură, saltea dricală stup de tulei, s.m.: forma de depozitare subăş, subăş,s.m : paznic la câmp sucmă : şorţ sudui, vb. : a înjura sumuţa, vb. a asmuţi; a întărâta suscăi vb.: a ofta susitori.- s.n.: rol din lemn rotund neted pentru intins aluatul, făcăleţ
LITERA Ş şăgârt, şăgârţi, s.m. : Ucenic care învaţă o meserie: şaică, s.f. : oală (din tinichea) spartă; şăitău, s.n. ; masa dulghereasca, jgheab (la teascul de vin) șale* s.f. : sold şăpcic, s.n. : şeptic (joc de cărţi) şârui, vb. : a prăşi mecanizat şcergar, s.n. : prosop, ştergar şciergură, s.f. : prosop, ştergar şciump, s. locul (din sat) de unde provine o familie şfarcă, s.f. : tobă şielaină, s.f. : şmecherie, înşelătorie, şiorcuşă, şiorcuşă, s.f. : ţarcă şiră* s.f. : spinare, claie de paie sau de fân şireghea mare şireghea mică : parte a căruţei dintre loitre care-i incheie conturul şiţ s.n.: scaun de şezut folosit la căruţă şiupag : bluză femeiască, parţial echivalentă cu ie şivişi , vb. : a descoase , a intreba ceva de taina şlaiche s.f. : opinci şlaier, şlaieră, s.n. : voalul miresei dar şi materialul din care este făcut respectivul voal şlap, s.m. : papuc şlog, şloguri, s.n. : apoplexie, paralizie; şlogui, vb. : a paraliza, a fi lovit de apoplexie şnaidăr, s.m. : croitor şod, adj. : ciudat; carachios, glumeţ, hâtru; imprevizibil, cu toane; deşucheat şofru, ; spatiu , acaret pentru adapostul carutei a cosii şogor, s.m. : cumnat şol, s.n. : cană, ceaşcă şolocat, s.n. obloane (la ferestre) şonc, s.n. : jambon la saramură, apoi afumat şoric* s.n. : piele de porc şpais, s.n. : cămară de alimente şpăţiri, (a să), vb. : a se plimba şpogot, s.n. fir de rafie sau de fuior, gros, pentru legat sacii sau baloţii şpoieri, s.n. : cuptor destinat gătitului şi incălzitului incaperi, aşezat deobicei în bucătărie şporlui, vb. : a economisi şpriţ, s.n. : pompă; pompă de făcut cârnaţi ştaer, s.n. : impozit ştălog, : acaret, grajd pentru animale mari, cai vaci, boi, ştălog, s.n. : grajg ştaniţ, s.n : pungă, cornet ştigliţ, s.m. : sticlete streang, s.n. : impletitură din fuior ştrec, s.n. : cale ferată, terasament ştrimf, s.m. : ciorap ştrof, s, n. : pedeapsă şumari, s.m. : pădurar şupi şi a să, vb. şi tr. : a se repezi, a se năpusti şură s.f. : adăpost pentru oi şuşcăi (şi a să), vb. şi tr. : a suspina, a ofta suşi, vb. : a suci, a răsuci şuştăr, s.m. : cismar
LITERA T tăiţei s.m. : cocă tăiată subţire pentru supă tăiţei s.m. : cocă tăiată subţire pentru supă tălpoane, s.f. : grindă de la fundamentul casei tăndlărai s. : vechituri, talcioc tăplită s.f.: parte a saniei care alunecă pe zăpadă tărnat s.n.: coridor in faţa camerelor, pridvor târnaţ, târnaţă, s.n. ; prispă, pridvor, verandă târşâ (vb) : a defrişa târşală,s.f. : loc defrişat tăşchiţă s.f. : cocă tăiată in pătrăţele pentru supă tăt natu, expr. fiecare tolşieri, s.n. : pâlnie tovară snf.: greutate, oboseală tovărâtă adj. : : stare de graviditatela femei trâcni, vb. : a tresări, a se speria trăfică, s. : tutungerie, chioşc de ziare şi tutun trăgulă s.n. : obiect folosit la scos vin sau tuica din butoi. tregări, s.m. : jartiere trepce s.f.: scări din piatra sau alt material troacă, s.f. : Albie pentru spalat rufele troană, s.f. : gripă, guturai troscoţăl, s. : iarbă măruntă tulei* s.n.: suportul cocianului de porumb tuleu, s.m. : firul de porumb dupa recoltarea porumbului turce fripce.- s.f.: gogoşi tutcă s.f.: curcă tutor,s. m: epitrop
LITERA Ţ ţâdulă, s.f. : bilet, tichet, adeverinţă ţăitung, s.n. : ziar țarină*s.f. : parcelă, loc agrar țăruș*: bucată de sipcă ascutită la un capăt ţăsală, s.f. sculă pentru periat caii teslă, mistrie ţăst, s.n. : vas din fontă sub care se coace pâinea, mălaiul pe vatră: ţuca (şi a să), vb.şi tr. : a (se) săruta, a (se) pupa ţucure, s. f. : dulciuri, bomboane ţug, s.n. : tren; curent ţuhaus , s.n. : puşcărie țurcă* s.f. : joacă a copiilor ţuric, adv. : înapoi, mai ales comandă pentru cai
LITERA U ugi, vb : a rămâne uiagă, uiegi, s.f.: sticlă, materialul "La feresatra dă uiagă...", sticla ca recipient uică, s.f. : unchi; uină, s.f. : mătuşă; femeie cam de vârsta mamei uita* vb. : a privi umbari (h)ambar s.n.: acaret pentru depozitarea diferitelor produse si preparate untură mare, expr. s.f.: osânză urdă* s.f. : produs din zer prin fierbere urdina*vb. : a trece urgina, vb. : a avea diaree urlap, s.n. : Concediu, învoire, permisie; concediu urlău, s.n. : cereale măcinate în amestec cu apă folosite ca hrană vitelor: uruială : măciniş din ştiuleţi întregi de porumb, destinat hranei animalelor urzala, s.f. : firele care dau lungimea unei ţesături, dispuse în războiul de ţesut urzoni,s.n. : dispozitiv din lemn folosit la urzitul corzii pentru ţesut uzoni, uzoane, s.n. : ploaie torenţială, afversă
LITERA V vadră, vedre s.f. : găleată vălău, s.n. :jgheab, adesea cioplit dintr-o singură bucată de lemn, utilizat la hrănirea porcilor vălău,s.n. : jhiab pentru adăpat animale văling.- s.n.: vas tronconic emailat vandra, adv : hai-hui; fără căpătâi văndraş,s.m : vagabond varmeghie, s.f. : puşcărie, închisoare vătăma (a să ) vb. : a se răni, a se lovi; vătăma, vb. : a supăra, a jigni; vătăma* vb.: afecta (a) vatră* s.f.: loc cu anume destinatie vătrai, s.n. : . vătrai, lopatica metalica pentru a scoate cenusa, sau a aranja focul văxui, vb. : A vopsi, a lustrui încălţămintea viezure* s.m. : animal sălbatic vix, s. : cremă de ghete voreţ s.n.: curtea interioară a imobilului vumvăni, vb. : a vui. a zumzăi
LITERA Z zăbroane, s. : plasă de prins peştii zăbuni, a (să) , vb : ă se zăpaci, a se scleroza zăicin,s. : ulei zăliecic, adj. : zănatic zălud, adj. : zăpăcit, ramolit, sclerozat; nebun zăludzî, vb. a se prosti, a se scelroza, a se tîmpi zăr* s.n. : lichid rămas după stoarcerea branzei zbisi : Camjie pentru manat caii. zbisi s.n.: bici pentru mânat caii zbişi, vb. tr. : a se zbici, ase usca după ploaie zburda* vb. : alerga (a) , fugi zdrumica, vb. : a fărâmiţa zestre* s.f.: dotă zgardă* s.f. : apărătoare la gâtul unui animal zgîria* vb. : a lăsa urme pe o suprafată zgogi, vb. : a izbuti. a prididi, a nimeri (sin. băn. a jiui) zgrăbăla,vb. : a zgâria zimbru* s.m. : animal sălbatic zlastă (slastă) , s. : mâncare de dulce (în afara zilelor de post) zob, s. : hrană (consistentă) pentru cai, ovas zobală, s.f. : spume sau băşici la colţul gurii; herpes zogoni, vb. : a alunga, a goni zupă de pui.- s.f.: supă de pui zvon, s.n. : clopot, clopoţel;
( * ) Listă de cuvinte din graiul cădărean,moştenite probabil din limba dacă : acăța*: atârna ademeni* vb : atrage (a) ametzi* vb : lesina (a) anina*vb : agaţa, atârna (a) arunca*vb : asvârli (a) băga* vb: a pune, a introduce ceva baier* n : împletitură bălan*adj : blond, alburiu balegă*s.f.: excremente de vita baltă * s.f :ochi de apa, apă stătătoare bară*s.f.: bucată de fier sau lemn beregată*s.f : gât, grumaz, marul lui Adam bir*s.n. : dare, impozit brad* s.m : pom conifer brânduşă* s.f. : floare de câmp brândză* s.f. : brânză, produs alimentar din lapte brâu*s.f. : cingătoare brusture* s.m. : erbacee cu frunye mari şi late, plantă salbatecă bucura*vb. : veselii budză* s.f. : parte a gurii burfă* s.f. : burtă, foale Butuc s.m. *: bucată de lemn caier* s.n.: manunchi de lână sau fuior pregătit pentru tors căpușă* s.f. : insectă parazită căsiulă* s.f. : clăbăţ, căciulă ciocîrlie* s.f. : pasăre de câmp ciomag* s.m : bâtă, boată cîrlig* s.m. : sistem de agăţat. de prins codru* s.n. : munte impădurit copil*s.m. : băiat creţ* adj. : incârlionţat, ondulat, răsucit cruţa*vb. :ocroti, a păstracu grijă ceva dărâma* vb. : distruge descurca* vb. : a rezolva desghina* vb. : a (se ) desface doină* s.f. : cântec dulău* s.m. : câine mare fluier* s.n. :Instrument muzical arhaic gălbează* s.f. : boală specica oilor gard* s.n : împrejmuire gata* adj. : terminat gheară* s.f : instrument de prindere, unghie ghiont* vb. : a lovi cu cotul gorun* s.m : pom grapă* s.f. : unealtă agricol groapă* s.f. : gaură in pământ naturală sau articilială grumaz* s.n : gât gudura* vb. : gâdila guşă s.f. : bartea gâtului de sub barbie gutui* s.m. : pom fructifer iegeră* s.f. : iederă încurca* vb : incâlci, a împiedeca înghina* vb. : imita (a) înseila* vb. : însira (a) leagăn* s.n. : păţutul copilului, balansoar lepăda* vb. : a arunca , măceş* s.m. : pom fructifer sălbatic măgar* s.m. : animal domestic mal* s.n : marginile unei ape sau râpe mălai* s.n : faină de porumb mărar* s.m. : zarzavat, condiment mare* adj. : mult mătură* s.f. : obiect meajer mazăre* s.f. : legumă mîndz* s.m. : puiul iepei mistreţ* s.m. : porc salbatic morman* s.n. : teanc, gramadă moş* s.m. : om bătrân moţ* s.n. : vârf mugure* s.m. : bobocul florii murg* s.m. : cal cu păr brun, castaniu năpîrcă* s.f.: viperă năsărîmbă* s.f : poznă znoabă păstaie* s.f. :teacă unor legume păstra* vb. : ţine (a) pînză* s.f. : ţesătură diferită pupăză* s.f. : pasăre pururi* adv. : totdeuna răbda* vb. : a suporta raţă* s.f. : pasăre domestică reazem* s.n. : suport ridica* vb : a luat de jos si a pune mai sus rîndză*s.f : fiere şale* s.f. : sold scăpăra* vb. : a scoate scântei scrum* s.n. : rezultatul arderii sâmbure* s.m.: seminţele unui fruct sioară* s.f : pasăre sălbatică sioc*s.f. : plisc de pasăre, tacâm şiră* s.f. : spinare, claie de paie sau de fân şoric* s.n. : piele de porc spînz* s.m. : plantă folosită pentru tratarea porcilor stăpîn* s.m. : propietar sterp*: fară posibilitate de reproducere stînă* s.f : loc de adăpostit oile străghiaţă* s.f. : lapte intărit inainte de a se face branza straiţă* s.f. : traista străjari* s.m. : pom strugure* s.m. : rodul viţei de vie ţarină*s.f. : parcelă, loc agrar ţăruş*: bucată de sipcă ascutită la un capăt tulei* s.n.: suportul cocianului de porumb ţurcă* s.f. : joacă a copiilor uita* vb. : a privi urdă* s.f. : produs din zer prin fierbere urdina*vb. : trece vătăma* vb.: afecta (a) vatră* s.f.: loc cu anume destinatie viezure* s.m. : animal sălbatic zăr* s.n. : lichid rămas după stoarcerea branzei zburda* vb. : alerga (a) , fugi zestre* s.f.: dotă zgardă* s.f. : apărătoare la gâtul unui animal zgîria* vb. : a lăsa urme pe o suprafată zimbru* s.m. : animal sălbatic
SURSE BIBLIOGRAFICE :
|
|
|
|
[Cadar Acasa] [Cadar I-A-A] [Cadar Date] [Cadar Baronii] [Cadar Personalitati] [Cadar Biserica] [Cadar Preotii] [Cadar Dascalii] [Cadar Monumentul] [Cadar Glosar] [Cadar Traditii] [Cadar Acareturi] [Cadar Monografia] [Cadar Relief] [Cadar Album] |
|
|
|
Copyright © 2010 by Cadar.org |