Date cronologice din trecutul localitatii Cadar

CONSEMNĂRI ŞI REPERE DOCUMENTARE CRONOLOGICE

din trecutul localităţii CADĂR, judeţul Timiş

 Cercetare si documentare:

Aurel MICŞA

 

Ziua

Luna

Anul

Obiectivul

Infotmaţia/Referinţa

Sursa

Ziua

Luna

Anul

Consemnare

Pagina/

Pozitia

0

0

400

Paleo-creştinismul

Cine a introdus creştinismul în Banat, cine a propovăduit învăţătura lui Iisus şi a înfiinţat primele comunităţi creştine?

Vasile Pârvan dă un răspuns: Cel care a propovăduit creştinismul în nordul Dunării a fost episcopul Niceta din Remesiana. Sfântul Niceta din Remesiana era daco-roman şi a trăit în jurul anilor 340-415....Teza a fost adoptată şi de I Lupaş, Stefan Meteş în Istoria bisericească a Românilor ardeleni, Sibiu 1918 pag.7-8 şi de Radu Vulpe în Istoria bisericii şi a vieţii religioase a Românilor din Ardeal şi Ungaria, Sibiu,1935 pag 10-11

I.D.Suciu

“Monografia Mitropoliei Banatului”

Ed.Mit.Ban.1977

1977

Ediţia 1977

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

29

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

0

0

400

Trecut creştin

Al Banatului

Cronologia vieţii religioase a românilor din Banat

I.D.Suciu

“Monografia Mitropoliei Banatului”

Ed.Mit.Ban.1977

1977

Ediţia 1977

251

255

0

0

1332

Ipoteză

Pe amplasamentul actual al Cadărului în Registrul papal din 1332-1337 apare localitatea Peterlaka sau Peturlaca

http://www.banaterra.eu/magyar/K/kadar/kadar.htm

 

15

4

2015

Internet

0

0

1332

Ipoteză

Localitate existentă  în apropierea Cadărului  numită Peterlaka sau Peturlaka în româneşte Petriloc, existenta în evul mediu dar a cărui urmă a dispărut la începutul sec.XVI

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

1947

1950

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

5

0

0

1335

Ipoteză

Pe tabloul dijmelor papale din anul 1335, apare localitatea Peterlaka, care de la începutul sec. XVI a dispărut enigmatic

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

1947

1950

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

1

0

0

1498

Atestare

Localitatea Kadar se afla in posesia  lui Belmosericsek cu drept de retenţie.

http://www.banaterra.eu/magyar/K/kadar/kadar.htm

15

4

2015

Internet

0

0

1529

Atestare

Localitatea Kadar se afla in posesia   familiei Bradács

http://www.banaterra.eu/magyar/K/kadar/kadar.htm

15

4

2015

Internet

0

0

1554

Atestare

 

Localitatea Cadar a fost amintită  în documentele vremii prima dată în timpul ocupaţiei otomane Dolni-Kadar.  Dolna Qidar, 1554-1579, apoi Kadar, 1700, 1717, 1723 si Kadar 1808 (Lipszky Ioannes )Deci denumirea nu are nici o legătură cu numele de provienenţă maghiară, Kadar

ANALELE BANATULUI, S.N., Arheologie-Istorie, XII-XIII, 2004-2005

http://www.infotim.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm

0

0

1554

Atestare

Localitatea Cadăr este amintită şi în timpul dominaţiei otomane

Gheorghe Drinovan

“Micromonografia judeţului Timiş”1973

1973

“Micromon.jud.Timiş” 1973

245

0

0

1554

Atestare

1554 - Intr-un defter otoman, satul Cadar este consemnat cu 8 case.

Iar în secolul al XIX-lea, domeniul Cadăr s-a aflat în posesia familiei Duca, prin donatie imperiala, alături de domeniul Şipet. In septembrie-octombrie 1817, baronul Petre Duca i-a insotit pe imparatul Francisc I si pe sotia sa, Augusta Carolina, in calatoria acestora prin Banat.

http://www.timisoaraexpress.ro/ghid-util/16-lucruri-de-stiut-despre-tormac_15671

0

0

1554

Atestare

Intr-un defter otoman, satul Cadar este consemnat cu 8 case. In secolul al XVI-lea

http://www.timisoaraexpress.ro/ghid-util/16-lucruri-de-stiut-despre-tormac_15671

1

5

2015

0

0

1554

Atestare

Cadar, Intr-un defter otoman din 1554, este consemnat cu 8 case

Munteanu, Ioan, Banatul istoric. vol 2.

2007,

Munteanu, Ioan, Banatul istoric. vol 2. Timisoara 2007, ISBN 978-973-592-191-0,

p.21

0

0

1554

Atestare

Ultimele cercetări consemnate de Acad. Prof. Ioan Munteanu arată ca existenţă oficială a localităţii Cadar a fost consemnată într-un defter otoman din anul 1554.

Munteanu, Ioan, Banatul istoric. vol 2. Ocupaţii. Economia, Editura Excelsior Art, Timişoara 2007, ISBN 978-973-592-191-0, p.21

0

0

2007

Munteanu, Ioan, Banatul istoric. vol 2. Timisoara 2007, ISBN 978-973-592-191-0,

p.21

0

0

1554

Atestare

Cadărul este consemnat Într-un defterotoman din 1554,  cu 8 case.

WIKIPEDIA 

Localitatea Cadăr

15

4

2015

Internet

11

01

1608

Atestare

Punerea în posesie a lui Stefan Trombitas a donaţiilor făcute de către Sigismud Rakoczi cu satele: Bocşa, Sasanocz, Vocsinez, Doboz , Izgar et Kadar

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadar”

Frigied Pesty “Krasso varmegye tortenete”

Pag. 1

0

0

1608

La 11 ianuarie 1608 se publică întroducerea lui Stafan Trombitas în posesiunile donate de către Sigismud Rakoczi şi anume: Boca,Sasanicz, …Doboz,Izgar et Kader.

Dup această dată nu se mai aminteşte comuna decât la finele administraţiei turce.

Însemnările lui Marsigli de la 1690 dă comuna Cadăr în distructul Lugoj.

La Korabinokyc, Cadăr ¾ milă de la Chevereş.Vlahii de aici fac agricultură intensă comerţ cu piei şi lână, cu locuitori creştini şi ortodoxi

Arhivele nationale Timiş

FONDUL 335 COLECŢIA PERSONALĂ NICOAE ILIEŞU

Fondul nr. 22/27 file

936-1962

Monografia comunelor 1-510

nr. fond 1

Nr. dosar.1

Pag 370-375

11

1

1608

Atestare

Punerea în posesie a lui Stefan Trombitas a

donatiilor facute de catre Sigismud Rakoczi

cu satele: Bocsa, Sasanocz, Vocsinez,

Doboz , Izgar et Kadar

Frigied Pesty “Krasso varmegye

tortenete”

0

0

1608

Arheologie-Istorie

Vestigii medievale.Un document din 11 ianuarie 1608 menţionează movilele de hotărnicie dintre satele Duboz, Şanoviţa şi Cadăr

Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 115.

1987

Medeleţ şi Bugilan 1987,

p. 115.

0

0

1664

Harti

-În anul 1664 apare la Nuremberg harta lui Stier Marton, care are multe erori privind vecinătăţile Comitatului Timiş.

-În anul 1709 apare harta lui Marsiglyi

-În 1723 apare harta lui Mercy mai exactă de cât cele anterioare.

-În anul 1761 apare harta oficială a lui Mercy, care este reeditată în 1778

în pagina 3 apare a notită cu localităţi şi numărul de corespondenţă din DS 1, printre care se află Cadăr 397, Berini 355.

Arhivele nationale Timiş

FONDUL 335 COLECŢIA PERSONALĂ NICOAE ILIEŞU

Fondul nr. 22/27 file

Însemnări cu privire la hărţile administrative

nr. fond 1717

Dosar nr.17

0

0

1717

Colonizari

Bacova: germani clonizaţi în anul 1738, unguri în 1783 şi 1795, slovaci în 1783, în bulgari 1783, cehi în 1820,

Nişchidorf: germani clonizaţi în 1785, iar  nouă, unguriau fost colonizaţi în anul 1785

Otveşti: unguri colonizaţi în 1868

Timişoara: germani colonozaţi in anii 1717, 1718, 1726, spanioli în 1735, francezi în 1752, italieni în anii 1719,1733, 1735

Tormac: germani au fost colonizaţi în anu 1790  cu contele  Rittberg, iar maghiari în anii 1794 şi 1798 (Vegvar)

Fond Iliescu

Pagina 370-375 comuna Cadăr. Indicele alfabetic al comunelor colonizate în Banat în sec.XVIII-XX(1910)

Fond nr. 15

Dosar nr. 15

0

0

1717

Atestare

Satul Cadar aparţinând comunei Tormac este atestat

documentar din anul 1717

Gheorghe Drinovan

“Micromonografia judeţului Timiş”1973

1973

“Micromonografia

judetului Timis”

245

0

0

1717

Atestare

Localitatea Cadăr este amintita si în timpul

dominatiei otomane

Gheorghe Drinovan

“Micromonografia judeţului Timiş”1973

1973

“Micromonografia

judetului Timis”

0

0

1717

Vecini

Atestare vecini: Tormac 1784, Sipet 1462,

Duboz 1333. Blajova 1462, Berini 1333,

Silagiu 1462, Buziaş  localitate cunoscută din

perioada romana,- Ahihis, consemnată în

1320, Şoşdea 1369, Izgar 1389 apare cu 16

iobagi ( de retinut ca localitatea nu este

amintita în conscrierea din 1690-1700,

pentru ca în conscrierea din 1717 sa apara

în districtul Ciacovei cu 40 case)

Ioan Lotreanu

“Monografia Banatului”

Vol 1 1935

1935

0

0

1717

Atestare

Cadărul apare în conscrierea din 1717 cu aparţinând

de districtul Ciacova

Ioan Lotreanu

“Monografia Banatului”

Vol 1 1935

03

1935

100

0

0

1717

Atestare

În conscripţia din 1717 obvine în cercul

Ciacova în forma de Kadar cu 85 case.

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

 

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserica din Cadar

1

0

0

1717

Denumire

In conscriptia din 1717 apare cu denumirea de Kadar, iar in harta lui Mercy apare cu denumirea de Kada

Monografia judetului Timis

dr. Porovszky

V. Perianu,

Istoria comuei Cadar, pag.2

Pag.53

0

0

1717

Atestare

Localitatea Cadăr atestată la 1717

Coordonator .A.Micşa

“Ghid MM a local.jud.Timiş”

10

02

2000

Ediţia 2000

184

185

0

0

1743

Antimis

Dat de Episcopul sârb Arsenie privind existenţa Bisericii ortodoxe române din Cadăr

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

1935

Aflat la Sf. Biserica ortodoxă din Cadăr

Pag.

10

0

0

1755

Atestare

În secolul al XIX-lea domeniul Cadăr s-a aflat în posesia familiei Duca, prin donație imperială, urmare a meritelor feldmareșalului Petre Duca (1755-1822) în luptele antinapoleniene

WIKIPEDIA 

Localitatea Cadăr

15

4

2015

Internet

0

0

1760

Atestare

În harta contelui Mercy apare cu numele de

Kada

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

1935

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

0

0

1761

Atestare

În harta oficiala din 1761 apare cu numele

de Kadar

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

1935

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

0

0

1761

Atestare

În limba turcă, Kadar înseamnă, portă de trecere

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

1935

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

0

0

1761

Atestare

În harta oficială din 1761 apare cu numele de Kadar

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

1935

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

2

0

0

1761

Atestare

În harta contelui Mercy apare cu numele de Kada

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

1935

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

2

11    

06

1766

Preoţi născuţi în Cadăr

132.-Statistica eparhiei Timişoara, Districtul Ciacova consemnează;

Preot  Mihail Popovici, locul naşterii; Cadăr

Preot Gruia Moiţilovici locul naşterii; Cadăr

I.D.Suciu, s.a.

“Documente privitoare la Istoria Mitropoliei Banatului”

Ed.Mit.Ba.1980

1980

Volumul 1

310

0

0

1769

Atestare

Cadăr în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

WIKIPEDIA 

Localitatea Cadăr

15

4

2015

Internet

0

0

1771

Antimis

Dat de Episcopul Timişoarei Moise ( probabil Moise Putnic )

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

1935

Aflat la Sf. Biserica ortodoxa din Cadar

Pag.

10

0

0

1774

Drumuri

Ehrler,- Cap XII, Itinerariu Bănăţean de

călătorie, atât pe drum de poştă cât si pe

drum de ţară

J.J.Ehrler

“Banatul de la origini până

acum,-1774” Ed. Facla 1982

1982

0

0

1774

Drumuri

Cadărul apare la pag. 159, pe drumul de

ţară de la Timişoara la Dognecea, cu una

staţie situata la 2 1/2 mile de Sacoşu

Turcesc si 2 ¼ mile de Berzovia( mila

germana fiind socotită la 4000 stânjeni,

respectiv 7,585 hm)

J.J.Ehrler

“Banatul de la origini până

acum,-1774” Ed. Facla 1982

1982

0

0

1774

Drumuri

Ehrler,- Cap XII, Itinerariu Banaţean de

călătorie, atât pe drum de posta cât şi pe

drum de ţară

J.J.Ehrler

“Banatul de la origini până

acum,-1774” Ed. Facla 1982

1982

0

0

1774

Drumuri

Cadărul apare la pag. 161, pe drumul de

poşta de la Timişoara la Bocşa, cu una

staţie situată la 2 1/2 mile de Sacoşu

Turcesc si 2 ¼ mile de Berzovia( mila

german•a fiind socotita la 4000 stânjeni,

J.J.Ehrler

“Banatul de la origini până

acum,-1774” Ed. Facla 1982

1982

0

0

1774

Atestare

Ehrler,- conform notei 171 făcută de Costin

Feneşan în calitate de traducator şi

comentator,- prezintă localitatile din Banat

conform cu împărţirea administrativă

dinainte de organizarea graniţei militare.

J.J.Ehrler

“Banatul de la origini până

acum,-1774” Ed. Facla 1982

1982

0

0

1774

Cadastrul Drumurilor Cadarene

În anul 1774, satul Cadăr avea o poziţie economică importantă, ştiut fiind că aceste trasee deserveau în special interese economice, comerciale, dar serveau şi ca alte schimburi de valori, precum cele culturale sau spirituale.În perioada medievală pe lângă drumurile de poştă mai existau si drumuri de ţara, drumuri care de obicei legau două localităţi mai importante, târguri sau oraşe şi al căror traseu strabatea cele mai importante localităţi .In acest sens Cadărul este consemnat ca staţie a Drumului care facea legătura intre Timişoara şi Dogneacea. Traseu respectiv măsura 91/2 mile germane şi avea doar trei staţii intermediare: Sacoşu Turcesc, Cadăr si Berzovia.

Iata cum arăta traseul Timisoara Dognecea

Timişoara staţie plecare

Sacosul Turcesc            la 2,1/2 mile               cu 1 staţie

Cadar                           la 2,1/4 mile             cu 1 staţie

Berzovia                       la 2       mile            cu 1 staţie

Dognecea                     la 9,1/4 mile

 

Alt traseu derivat

Timişoara Bocşa

Timişoara staţie plecare

Sacosu Turcesc             la 2,1/2 mile               cu 1 staţie

Cadăr                           la 2,1/4 mile             cu 1 staţie

Berzovia                       la 2       mile            cu 1 staţie

Bocşa                           la 1,1/4 mile            cu ½ staţii

J.J.Ehrler

“Banatul de la origini până

acum,-1774” Ed. Facla 1982

 

1982

pag 159 si160

0

0

1774

Atestare

Ehrler,- conform notei 171  făcută de Costin Feneşan în calitate de traducător şi comentator,- prezintă localităţile din Banat conform cu împărţirea administrativă dinainte de organizarea graniţei militare.

În Cercul Bârzavei apare Kadar(Cadăr) cu populaţie română

J.J.Ehrler

“Banatul de la origini până

acum,-1774” Ed. Facla 1982

1982

135

0

0

1774

Drumuri publice

de ţară

Ehrler,-   Cap XII, Itinerariu Bănăţean de călătorie, atât pe drum de poştă cât şi pe drum de ţară.

Cadărul apare la pag. 159, pe drumul de ţară de la Timişoara la Dognecea, cu una staţie  situată la 2 1/2 mile de  Sacoşu Turcesc şi 2 ¼ mile de Berzovia( mila germană fiind socotită la 4000 stânjeni, respectiv 7,585 km)

J.J.Ehrler

“Banatul de la origini până

acum,-1774” Ed. Facla 1982

1982

159

0

0

1774

Drumuri publice de poştă

Ehrler,-   Cap XII, Itinerariu Bănăţean de călătorie, atât pe drum de poştă cât şi pe drum de poştă.

Cadărul apare la pag. 161, pe drumul de poştă de la Timişoara la Bocşa, cu una staţie situată la 2 1/2 mile de Sacoşu Turcesc şi 2 ¼ mile de Berzovia( mila germană fiind socotită la 4000 stânjeni, respectiv 7,585 hm)

J.J.Ehrler

“Banatul de la origini până

acum,-1774” Ed. Facla 1982

1982

161

02

11

1776

Şcoli

149.-Împărătesa Maria Tereza  înfiinţează prin decret şcoli primare în toate comunele bănăţene locuite de ortodocşi, învăţământul urmând a fi organizat de către cler

I.D.Suciu, s.a.

“Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului”

Ed.Mit.Ba.1980

1980

Volumul 1

351

02

 

 

11

1776

Preoţi

150.-Statistica eparhiei Timişoara, Protopopiatul Jebel

Preot  Gruia Moiseev, hirotonisit la 01.11.1765,  pentru parohia din Cadăr cu 94 case

 

I.D.Suciu, s.a.

“Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului”

Ed.Mit.Ba.1980

1980

Volumul 1

372

0

0

1776

Atestare

Este atestată  Şcoala din Cadăr.

Coordonator .A.Micşa

“Ghid MM a local.jud.Timiş”

10

02

2000

Ediţia 2000

184

185

14

07

1777

Şcoala

151.-Teodor Iancovici, directorul şcolar din Timişoara, raportează guvernului starea şcolilor din eparhie;

3.- Protopopiatul Jebel:

Parohii care au şcoli: Jebel, Şosdea, Şipet, Vermeş, Valeapai

Parohii fără şcoli: Unip,...Berini, Cadăr,....Duboz, ...Buziaş, Blajova, ....total 31 localităţi.

I.D.Suciu, s.a.

“Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului”

Ed.Mit.Ba.1980

1980

Volumul 1

379

0

0

1780

Biserica veche din Cadăr

Bisericaveche a fost mică acoperita cu sindrilăşi construităîn anul 1780, din lemn având o lungime de 13,5 m si o lătime de 6 m, inăltimea pereţilor era de 2 m, în vârful turlei avea o cruce dublă care în prezent se află pe monumentul care s-a ridicat pe locul fostului sfânt altar.

Inainte de aceasta biserica dupa afirmatiile bătrânilor era o biserică veche cea confirmatăîn antimise, despre care se spune ca era acoperita cu tulei şi avea amplasamentul undeva pe Valea Popii.

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadar”

1935

Aflat la Sf. Biserica ortodoxa din Cadar

Pag.

10-14

0

0

1783

Atestare

Bisericadin Cadăr atestare conf. Mitropoliei Banatului

Coordonator .A.Micşa

“Ghid MM a local.jud.Timiş”

10

02

2000

Ediţia 2000

184

185

0

0

1792

Baroni

Duca şi-a câştigat titlul de conte în data de 26.VII.1792, iar rangul de baron

şi atributul „de Kádár” în data de 17.VII.1816.

După moartea sa (1822) moşia şi satul Cadar au fost moştenite de fiul său Ştefan , iar o altă moşie de la Şipet, achiziţionată de mareşal în 1810, a fost moştenită de fiul lui Ştefan  Petru Duca. Localitatea Şipet, la 9 Km în Sud de comuna Tormac, a fost amintită în documentele vremii, de prima dată, din timpul ocupaţiei turceşti Sipet, Šipet, Sebed, 1569-1579, Sipet, 1700, Schipeth, 1717, 1723, Sipet, 1808 (Lipszky Ioannes).

- Dintre descendenţii lui Petru s-au remarcat Nicolae  (1828-1886), care a fost pretor (1848), prim pretor în districtul Ciacova şi, tot în acel an, subprefect (1861).

- Fratele acestuia Gheorghe  a fost notar prim onorific (1861).

- Dintre descendenţii lui Ştefan s-au remarcat Emil  (1835-1885), care a fost vicenotar onorifi c al comitatului Timiş.

- Fratele acestuia Eugen (?-1887) a fost jurat (1861), iar în perioada 1867-1873 prim pretor al comitatului Timiş.

- Fiul lui Emil, Gheza , zis Jean (21.XII.1866-1913) a desfăşurat o activitate diplomatică importantă. În slujba împăratului şi regelui a îndeplinit funcţii de consilier relaţii externe, consul şi secretar al reprezentanţelor externe, activând la Viena, Budapesta, Bucureşti, Athena,Belgrad, Lisabona, Stuttgart, Constantinopol, Haga precum şi în diferite locaţii din America de Sud. A fost ales membru pe viaţă al Parlamentului

(Camerei Magnaţilor). Până la sfârşitul vieţii a fost deputat în Parlament şi moşier la Cadăr.

 A fost un susţinător consacrat al dezvoltării vieţii economice,culturale, spirituale româneşti şi în deosebi a celeireligioase ortodoxe. Era o persoană

influentă în alegerea preoţilor de rang înalt .

ANALELE BANATULUI, S.N., Arheologie-Istorie, XII-XIII, 2004-2005

http://www.infotim.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm

2004-200 5

Pag.348

0

0

1792

Precizare

Numele baronului Duca a fost scris in functie de puterea administrativa dominantă a timpului. Aşa cum rezultă din arborele familiei Duca făcut prin cercetare amănunţită de Gheza Duca, antecesorii acestuia au purtat numele de DUCA, familia fiind de origine macedono-română

Cronica parohială de preotul T.R.Perianu.

0

0

1792

Proprietate

Comerciantul Mihai Duca cumpără domeniile Cadăr şi Şipet obţinând şi înnobilarea

I.D.Suciu

“Mon.Mit.Ban.

Ed.Mit.Ban.1977”

1977

Ediţia 1977

129

0

0

1792

Venirea lui Duca la Cadar

Mihail al V-lea Duca (1716-1792) tatal lui Petru Duca ( 1755- 1822) a cumpărat la 1792 domeniile Cadăr şi Şipet obtinând şi înobilarea

I.D.Suciu

Monografia Mitropoiei Banatuluui

Timisoara 1977,

1977

Editura Mitropoliei Banatului

1977

pag 128, 129

0

0

1806

Structura extravilană a satui

Denumirea zonelor din extravilan: Marginea, Piret, Ţărigare, Luncă, Tramnic, Flămânda, Prăjina, Străjeret, Omis:Riminenţă

 

Arhivele nationale Timis

FONDUL 335 COLECŢIA PERSONALĂ NICOAE ILIEŞU

Fondul nr. 22/27 file

936-1962

Monografia comunelor 1-510

nr. fond 1

Nr. dosar.1

Pag 370-375

0

0

1806

Alte informaţii

Pârâu: Pogănişul

Partea stângă s pârâului Pogăniş

Date avem din sec XVII_lea în conscripţia 1717 cercul Ciacova, în harta 1717 apare Kada, în harta oficială 1761 apare Kadăr.

În anul 1806 statul vinde comuna baronului Petre Duka, care ia titlul de Petre Duka de Cadăr.

Vatra de astăzi este stabilită de Petre Duka în 1810.

El a concentrat casele răsfirate de-a lungul părâului Gozopar şi aduce colonişti.

Se susţine de către istoricii Banatului  că în apropierea Cadărului ar fi existat în evul mediu comuna Peturlaca.

Tradiţia poporului nu face însă nici o referire despre aceasta localitate.

Arhivele nationale Timis

FONDUL 335 COLECŢIA PERSONALĂ NICOAE ILIEŞU

Fondul nr. 22/27 file

936-1962

Monografia comunelor 1-510

nr. fond 1

Nr. dosar.1

Pag 370-375

0

0

1806

Proprietar

Este cumpărată de la erariu de Petru Duka care o posedă până la 1878

Ioan Lotreanu

“Monografia Banatului”

Vol 1 1935

03

1935

100

0

0

1807

Scoala matematică

În anul 1807  la cererea regimentului grăniceresc româno-iliric , Curtea de la Viena a aprobat înfiinţarea unei şcoli de matematică la Caransebeş( algebră, geometrie, gramatică, desen, geografie) predare limba germană şi pregătire subofiţeri pentru regimentul grăniceresc.Şcoala a funcţionat până în anul 1854

“Istoria învâţământului din România”

volumul I

de la origini  până la 1821

Cordonator

Acad.Stefan Pascu

Bucureşti

EDP 1983

0

0

1807

Scoala matematică

În judeţul Timiş au funcţionat în anii şcolari:

1823/1835 ;

un număr de 187 şcoli 175 invăţători 8110 elevi

1842/1843 ;

un număr de209 şcoli,2o9 invăţători,8332 elevi,

1845 ;

un număr de202 şcoli,292, invăţători,9399 elevi( 1129 fete )

“Istoria învâţământului din România”

volumul II

 de  la 1821-1918

Anghel Manolache

Gheorghe Bărcuţă

Bucureşti

EDP 1993

0

0

1810

Amplasament

A fost puse bazele satului nou pe un amplasament mai ridicat si protejat de inundaţii

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

1947

1950

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

6

0

0

1810

Amplasament

Petre Duca pune baza noi vetre a satului cu străzi drepte şi amplasamente ordonate după model european. Tot acest baron a adus colonişti din zona Cenadului, dintre care se menţionează familia Grozav

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

1947

1950

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

3

0

0

1814

Palat Duca

Dupa ce a primit proprietatea si titlul de baron de Cadăr, Petru Duca si-a zidit o locuinţă familială  în mijlocul unui parc de 9 iugare

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Pag.3

0

0

1814

Sistematizare

A continuat  sistematizarea şi reaşezarea satului pe actuala vatră, loc ferit de inundaţii şi mai igenic, cu străzi rectangulare şi după reguli urmanistice moderne. Amplasamentul vechi era in apropiere de locul actual numit Valea Popii

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Pag.3

0

0

1814

Colonizare

După reorganizarea satului, Petru Duca a colonizat cetăţeni din zona Cenadului, se reţine numele Familiei Grozavu

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserica din Cadar

Pag.5

0

0

1814

Castelul

Pe o suprafaţă de 9 iughere s-a zidit castelul Duca  în anul 1814, începând cu o locuinţă familială şi încheind cu un frumos parc

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

1947

1950

3

0

9

1817

Atestare

Domeniul Cadar s-a aflat in posesia familiei Duca, prin donaţie imperială, alături de domeniul Şipet. În septembrie-octombrie 1817, baronul Petre Duca i-a însoţit pe împăratul Francisc I şi pe soţia sa, Augusta Carolina, în calatoria acestora prin Banat.

http://www.timisoaraexpress.ro/ghid-util/16-lucruri-de-situt-despre-tormac_15671

1

5

2015

0

0

1817

Sigiliul de Cadăr

Astfel, pe un document emis în anul 1817 se

află sigiliul comunei Voiteg, similar cu sigiliul satului Costei aflat pe un

document din anul 1830 sau cu cel al satului Vărădia identificat pe un document

din anul 1864.

Si în celelalte două plăsi – Timis si Lipova - satele au folosit sigilii având ca emblemă capul de înger (Beregsău Mare, Cadar, Giroc, Icloda, Sacosu

Turcesc, Uliuc, Unip, Urseni din plasa Timis si BelinŃ din plasa Lipova).având în emblemă capul de înger,fără a se preciza însă anul apariţiei sigililui

Sigiliul satului Cadar

MARIA VERTAN

SIGILII

de sate, comune si târguri din Banatul istoric

(secolele XVIII-XIX)

Catalog

Editura BRUMAR

Timisoara – 2006

pagina 13, randul 25

0

10

1817

Atestare

În septembrie-octombrie 1817 baronul Petre Duca i-a însoțit pe împăratul Francisc I și pe soția sa Augusta Carolina în călătoria acestora prin Banat.

WIKIPEDIA 

Localitatea Cadăr

15

4

2015

Internet

0

0

1822

Deces

Duka Peter

Inscrptie Cripta

26

6

2003

Cripta

0

0

1822

Colonizare

În cronica sa din 1907/1908, Alexandru Lazăr mai aminteşte de colonizarea Cadărului cu familii din părţile Cenadului.

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

1947

1950

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

4

0

0

1822

Baron

Petre Duka a răposat la Viena  şi a fost înmormântat în mausoleul ordinului Maria Tereza, Osemintele răposatului Petre Duka au  fost aduse în ţară de strănepotul său Gheza Dukan în anul 1907

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

1947

1950

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

3

0

0

1838

Episcopie

Mutarea sediului Episcopiei de la Caransebeş la

Timişoara

Pr.Gh.Cotoşman

Banatenii si Episcopia

Timişoarii

0

0

1839

Statistici

În anul 1839 comuna avea 724 locuitori din care 714 ortodocsi, 10 catolici

În anii 1843/44,comuna avea – 555, locuitori; în 1851,-500; în 1863,-589;în 1870,-644;

Arhivele nationale Timis

FONDUL 335 COLECŢIA PERSONALĂ NICOAE ILIEŞU

Fondul nr. 22/27 file

936-1962

Monografia comunelor 1-510

nr. fond 1

Nr. dosar.1

Pag 370-375

0

0

1843

Statistici

1890, comuna avea 729 locuitori (români 543, unguri 97, germani 25,  slovaci22, sârbi 20, alţii 22,)

In anul 1910,comuna avea 748 locuitori  

În anul 1930, comuna avea 691 locuitori

Arhivele nationale Timis

FONDUL 335 COLECŢIA PERSONALĂ NICOAE ILIEŞU

Fondul nr. 22/27 file

936-1962

Monografia comunelor 1-510

nr. fond 1

Nr. dosar.1

Pag 370-375

0

0

1848

Eveniment

1848-1849 - s-a declansat un conflict deschis între ungurii din Tormac şi romănii din satele Şipet, Berini, Cadăr, Sacoş şi Blajova, fiind nevoie de intervenţia comandamentului militar de la Timişoara;

http://www.timisoaraexpress.ro/ghid-util/16-lucruri-de-stiut-despre-tormac_15671

1

5

2015

0

0

1848

Preot revolutionar

Preotul paroh al Cadărului din anul 1848, Ioan Musteti s-a alăturat iureşului revoluţionar şi a participat la acelea evenimente de nemultumire a celor asupriţi. A dispărut  pe câmpul de luptă fară a se mai cunoaşte nimic despre acest brav slujitor al altarului care a înteles suferinţele enoriaşilor sai şi s-a hotărât la lupta directa pentru revendicarile drepturilor acestora.Acest fiu al Cadarului poate fi considerat un erou.

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

BISERICA BANĂŢEANĂ, anul VIII, Nr  21-23, Timişoara 6 iunie 1948,

p. 5, 6

0

0

1865

Deces

Duka Teodor

Inscrpţie Criptă

26

6

2003

Criptă

0

0

1866

Deces

Duka Ecaterina

Inscrpţie Criptă

26

6

2003

Criptă

0

0

1867

Deces

Duka Stefan

Inscrptie Criptă

26

6

2003

Criptî

0

0

1869

Populaţia

Recensământul din 1869, localitatea Cadăr avea 644 locuitori

Coordonator .A.Micşa

“Ghid MM a local.jud.Timiş”

10

02

2000

Ediţia 2000

185

0

0

1878

Proprietar

Cadarul ajunge în proprietatea baronului Mihai

Nicolici

Ioan Lotreanu

“Monografia Banatului”

Vol 1 1935

1935

100

26

2

1884

pompieri

Formaţia de Pompieri Voluntari din comuna Tormac, judeţul Timiş a fost înfiinţată în data de 26.II.1887.de către Gheza Duca , sub patronajul soţiei sale. Se presupune ca înteresul principal formatiei a fost Castelul Duca din Cadar. Despre existenţa steagului pompierilor din perioada de început nu avem date. Steagul actual al pompierilor din Tormacm fost sfinţit în data de 20.X.1912. Conform înscripţiei fundei, cu cele două panglici, patroana steagului a fost soţia baronului Géza Duka de Kádár (1866-1913),

ANALELE BANATULUI, S.N., Arheologie-Istorie, XII-XIII, 2004-2005

http://www.infotim.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm

0

0

1885

Deces

Duka Emil

Inscrptie Criptă

26

6

2003

Criptă

0

0

1886

Deces

Duka Eugen

Inscrptie Criptă

26

6

2003

Criptă

0

0

1889

Proprietar

Ultimul proprietar este Geza Duka si Stefan

Csepregi.

Ioan Lotreanu

“Monografia Banatului”

Vol 1 1935

1935

0

0

1889

Proprietar

Ultimul proprietar este Geza Duka şi Stefan Csepregi.

Ioan Lotreanu

“Monografia Banatului”

Vol 1 1935

03

1935

100

0

0

1890

Formă administrativă

Cadărul făcea parte din Comitatul Timiş, districtul Buziaş ca reşedinţă de comună cu 729 locuitori

Gheorghe Drinovan

“Micromonografia judeţului Timiş”1973

1973

245

0

0

1895

Deces

Duka Elisabeta

Inscrptie Criptă

26

6

2003

Criptă

0

0

1900

Populaţia

La recensământul din 1900, localitatea Cadăr avea 813 locuitori

Coordonator .A.Micşa

“Ghid MM a local.jud.Timiş”

10

02

2000

Ediţia 2000

185

0

0

1902

Deces

Duka Petru

Inscrptie Criptă

26

6

2003

Criptă

0

0

1903

Demolare

Biserica construită in 1780 a fost demolată în anul 1903, pe locul ei construindu-se actuala biserică din zid

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadar”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadar

Pag.

10-14

21

7

1903

Biserica noua

S-a pus piatra fundamentală la biserica nouă

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cada

Pag.

10-13

21

6

1903

Biserica noua

S-a inceput şi făcut prima săpătura la fundaţia bisericii noi. Biserica noua a fost zidită de Arh.Kassay Janos din Timişoara pentru suma de 40.000 coroane din care biserica  ( enoriaşii ) au suportat 10.500 coroane, restul fiind suportaţi de ctitorii bisericii baronul Gheza Duca si soţia sa Ioana Duca

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cada

Pag.

10-13

0

0

1903

Ctitorul bisericii

Ctitorul principal al bisericii noi din Cadăr a fost baronul Gheza Duca şi soţia sa Ioana Duca care au suportat majoritatea cheltuielilror pentru realizarea sfântului lăcaş.

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cada

Pag.

10-13

20

6

1903

Biserica veche

Biserca veche a fost din bârne, acoperită cu şindrilă şi a fost construită în anul 1780, avea o lungime de 13,5 m şi o lăţime de 6 m. Iar înălţimea de 2 m. Avea zidurile proptite. Fundaţia era din piatra albă de codru.

În curtea bisericii vechi se aflau următoarele morminte.

Preot Alexa Gheorghiu, Preot Natan Cărăbaş, Persida, fta lui alexa şi sotia lui Cărăbaş, Tărani fruntaşi Sima Jurca şi Pavel Hegheş şi mormântul ficei lui Florea Suru din Vălişoara. 

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cada

Pag.

10-13

0

0

1903

Biserica veche

Biserica în sat  exista din anul 1743 conform a doua antimise vechi ale episcopului Arsenie din anii 1743 si 1779 dat de  episcopul Moise Putnic

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cada

Pag.10

0

0

1904

Biserica

 

Biserica actuală ortodoxa s-a zidit în anul 1904

Ioan Lotreanu

“Monografia Banatului”

Vol 1 1935

0

0

1904

Sf. Biserica Consemnari

Pictorul bisericesc Filip Matei din Bocşa, a pictat  tâmpla bisericii in 1904

Preot Tovie R. Perianu

Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat  la Babescu Ioan din Cadăr

Pag.4

17

10

1904

Sfintirea bisericii

La data de 17 octombrie 1904  a avut loc presfintirea bisericii cu prezenţa Propresbiterului de Buziaş Ioan Pepa şi a preoţilor, Eugen Gheorghiu, Cadăr, Isaia Suru Duboz, Emil Gheorghiu, Şoşdea, p.monah Macarie Guşcă de la Mănăstirea din Valea Godinova Bocşa,

Corul din Ictar

condus de invăţătorul Virgiliu Amandia

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cada

Pag. 13

0

0

1904

Iconostas

Iconostasul bisericii, scaunele au fost realizate de fraţii Cotârlă din Orviţa

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

Pag. 14

0

0

1904

Iconostas

Pictura de pe Iconostas a fost executată în stil renaştenian de către pictorul Filip Matei din Bocşa

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

Pag. 14

0

0

1906

Deces

Duka Maria

Inscrptie Criptă

26

6

2003

Criptă

27

9

1907

Exhumare

Prin grija lui Gheza Duca au fost exhumate rămăşiţele pământeşti a lui Petru Duca si aduse cu trenul de la Viena şi depuse in Cripta familiei din Biserica ortodoxa Cadăr Cortegiul a fost fabulos cu prapori si 12 bătrâni mai de seama ai satului. Au participat săteni din  satele invecinate, preoti, dascăli şi elevi. Protopresbitier al Buziasului Ioan Pepa a oficiat sfâna slujbă.

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

Pag.4

0

0

1907

Biserică

Amplasamentul bisericii vechi, care se afirmă că era acoperită cu tulei, era în satul vechi

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

5

0

0

1907

Baron

Evenimentele legate de Exhumarea osemintelor lui Petre Duka sunt prezentate de învăţătorul Alexandru Lazăr în “Cronica şcolară a anului 1907/1908” reluate şi de Valeriu Perianu

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

3, 4

 

0

0

1907

Amplasament

Amplasamentul Cadărului, satul vechi conform cronicii invăţătorului  A Lazăr era departe de actuala vatră a stului

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

5

0

0

1907

Amplasament

Amplasamentul satului era mult mai spre vest aproape de gozopar, satul avea casele îmrăştiate, răzleţe se afirmă în textul lui Perianu citându-l pe A.Lazăr

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

5,6

0

0

1910

Sf. Biserica Consemnari

In anul 1910 s-a facut Praporele mare cu 3 ruzi din banii bisericii

Preot Tovie R. Perianu

Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat  la Babescu Ioan din Cadar

Pag.3

0

0

1910

Sf. Biserica Consemnari

In anul 1910 s-a infintat Corului bisericesc bărbătesc  condus de pr. T.Perianu

Preot Tovie R. Perianu

Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat  la Babescu Ioan din Cadăr

Pag.3

0

0

1910

Sf. Biserica Consemnări

Corul bărbătesc a deveit cor mixt care a funcţionat pânăîn anul 1925- conducator şi instructor a fost preotul parohTovi R.Perianu

 

Preot Tovie R. Perianu

Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat  la Babescu Ioan din Cadăr

Pag.3

0

0

1910

Populaţia

La recensământul din 1910, localitatea Cadăr avea 691 locuitori

Coordonator .A.Micşa

“Ghid MM a local.jud.Timiş”

10

02

2000

Ediţia 2000

185

0

0

1910

Ipoteza

După mărturia bătrânilor Dimitrie Popovici şi Paia Lăutaş,făcută  în fata baronul Gheza Duca, pe drumul ce duce la Berini, după dealul  Vaii popii la 200 m lateral a fost o cruce de rit gr.ort.roman, care ar fi amplasată pe locul unei vechi biserici românesti. Locul este considerat sfânt şi nu a fost arat niciodată

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

Pag.5

0

0

1912

Aprecieri

Baronul Gheza Duca a avut rol deciciv pe lângă autorităţile timpului în numirea lui Miron Cristea, episcop al Caransebeşului

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadar”

Foaia Diciezeana nr. 8

Pag.8

26

2

1913

Funerariile baronului

La punerea in criptă funerară a familiei, a corpului lui Gheza Duca, Corul Ion Vidu a înterpretat;

“ Eroi au fost, eroi sunt încă

  Şi-or fi în nemaul românesc,

  Căci rupţi suntem ca din stancă,

  Românii ori şi unde cresc “

 

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

Pag.38

0

0

1913

Aprecieri

Baronul Duca pentru romani, a întervenit la ministrul cultelor Apponiy şi la secretarul de stat Balogh, astfel ca cursurile de limba romana oprite pe toată linia la Gimnaziul din Bisreica alba au fost reluate în anul 1912/1913

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Foaia Diciezeana nr. 8

Pag.8

0

0

1913

Funerariile baronului

Cuvant emoţionant şi plin de regret rostit  de P.S.dr Miron Cristea, viitorul Patriarh al Romaniei, la funerariile baronului Gheza Duca a fost reprodus în Foaia Diceziana nr.7

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Foaia Diceiezeana nr. 7 ain anul 1913

Pag.27

0

0

1913

Declaratie

Declaraţia baronesei la moartea baronului

“ la Cadăr vor fi toate românesti, aşa cum sa dorit derăposatul”

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Foaia Diciezeana

Pag 29

22

2

1913

Aprecieri

Drapelul din Lugoj notează; Decesul Baronului Gheza Duca, unul din cei mai distinşi bărbaţi ai Banatului

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Drapelul din Lugoj

26

2

1913

Funerariile baronului

Miercuri la funerarile baronului Gheza Duca.

Au participat:

-       Episcopul P.S. dr.Miron Cristea ( viitorul patriarh.), venit cu un tren special de la Lugoj,

-       Vestitul cor Ioan Vidu din Lugoj.

-       Ilustratia . Sa d. baron Mihail Nicolici

-       Il. Sa d. baron Aladar Duca.

-       Il. Sa d. baron Mihail Nicolici

-       Il. Sa d-na  baron Eugenia Duca.

-       Magn. Sa Dl căpitan Mauriţiu de Remis, cu soţia sa.

-       Dl. baron Bela Talian fost ministru.

-       Dl baron Ioan Stoianovici.

-       Comitele suprem al Comitatului Timiş  Alexandru Fernczi.

-       Comitele suprem al comitatului Caraş-Severin Zoltan Medve.

-       Iosif Unger, protopretorulcercului Buziaş.

-       Romolus Foruţ, prim medicul districtului Buziaş.

-       Reprezentanţi de partide şi directori de bănci.

-       Avocaţii dr.ig. Rona si Dr. Mali din Timişoara.

-       Dr.Valeriu Branişte, directorul ziarului Drapelul din Lugoj.

-       Numeroase autoritati locale, districtuale şi zonale.

-       Preoţi locali şi din prototpopiat.

-       Reprezntanţi ai presei si oficialităţi maghiare din Timişoara.

Un cuvant emotionant şi plin de regret a fost rostit de P.S.dr Miron Cristea

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

Pagina 30-32

0

0

1913

Deces

Duka Geza

Inscrptie Criptă

26

6

2003

Criptă

5

5

1914

Protocol

Se incheiat protocolul privind executatea testamentului baronului Duca Gheza, prin care acesta lasă donaţie bisericii din Cadăr 4040 coroane pentru acoperirea cheltuielilor de parastase şi altele survenita in urma rapaosării baronului

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

Pagina 43

0

0

1914

Populaţia

În 1914 Cadărul avea  618 suflete români, 30 de unguri, 6 nemţi şi  134 de case.

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

2

0

0

1917

Deces

Duka Joana

Inscrptie Criptă

26

6

2003

Criptă

0

0

1917

Documentele familiei Duca-eştilor

Dupa moartea baronesei Ioana Duca, Toate documentele familie Duca au disăprut misterios, dintre  care, arborele familieişi un jurnal de note, pe care preotul T. Perianu a declarat  le-a văzut personal în întâlnirile care le-a avut cu Ghreza Duca.

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

Pag.6

0

0

1918

Voluntari si eroi din primul Razboiul mondial

Voluntarii proveniţi din captivitatea italiană şi rusească pentru legiunea română au fost: Bistrean Ioan, Drăghina Toma, Marcu Alexandru, Popovici Nicolae ( bunicul meu dispre mamă , Taicamos ), Torneanţu Ilie, Oroslan Păun,Vâşcu Efta, Marcovici Stanciu.

Eroii Comunei:

1.- Babescu Trifon, soldat reg.61 mort pe frontul albanez

2.- Bărbosu Trăilă, soldat, reg 8 Honv. Mort pe fronutl rusesc

3.-Borca Ioan, soldatz reg 61 inf. mort pe fronul italian

4.- Binişan Gheorghe, soldat 8h, mort acasă în urma ranilor.

5.- Cireşan Ioan soldat reg.8 h mort pe frontul rusesc

6.- Chişozan Pavel soldat, 8h mort pe frontul  rusesc

7.- Guriţă Petru , soldat 8 h mort în spitalul Laibach

8.- Grozav Gheorghe, soldat, 7 h prizonier în rusia

9.- Jurca Alexandru caporal, 8 h, prizonier rusia

10.- Jurca Ilie soldat, 8h, mort pe frontul din Rusia

11.- Jurca Vichentă, soldat 61 inf. mort pe frontul italian

12.- Mecea Alexandru caporal 61 inf. mort pe frontul italian

13.- Micu Ilie, soldat, 7 h , mort pe frontul rusesc

14.- Moisă Petru caporal, 8h, mort pe frontul rusesc

15.- Roşu Moisă soldat, 8h mort pe frontul rusesc la Lemberg

16.- Stanca Savu soldat 60 inf. mort pe frontul rusesc

17.-Stancu Ilie soldat, 7h,  mort pe frontul rusesc.

18.- Stanca Simion 61 inf. mort pe frontul italian

19.- Stanca Trandafir fratele lui Stanca Simion, 8h, mort acasă în urma rănilor

20.- Tătar Alexandru soldat, 61 inf. mort pe frontul italian

21.- Torneanţu Gheorghe soldat, 61 inf. mort pe frontul italian.

Eroii încă nu au un monument în comună

Preotul Tovie Perian, a încercat colecta, dar până în prezent nu s-a putut obţine rezultate . Idea însă a rămas, nu este abandonată.Dăm un scurt memoriu al voluntarului Păun Oroslan( care lipseşte din colecţie)

Arhivele nationale Timis

FONDUL 335 COLECŢIA PERSONALĂ NICOAE ILIEŞU

Fondul nr. 22/27 file

936-1962

Monografia comunelor 1-510

nr. fond 1

Nr. dosar.1

Pag 370-375

0

0

1918

Rechizitii

Imediat la capătul războiului preotul din comună a fost pus sub pază politică, obligat fiind să se prezinte zilnic la biroul notarial.

Rechiziţie afară de produse agricole s-au făcut în căruţe şi cca 80 cai. Rechiziţţile s-au făcut într-un mod căt se poate de abuziv de către notarul evreu Spitzer şi comercianta Berta Ernest(evreică).

De aceea nu este de mirare ca soldaţii întorşi de pe front au comis unele fapte reprobabile.

Demobilizaţii devastează depozitul în care se afla grâul rechiziţionat împăţindu-l la cei lipsiţi, distrug locuinţa notarului Spitzer, băcănia lui Berta, şi devastează domeniul Băncii Agricole Ungare din Budapesta, care avea în comună moşii şi sălaşe.

Soldaţii de pe front de fiind organizaţi milităreşte nu au putut să se opună invaziei unor trupe de gardişti maghiari care au ocupat comuna în zorii zilei de 3 mai 1918. Erau 60 de gardişti cu 2 mitrliere sub comanda unui ofiţer maghiar, au început schingiuirea şi terorizarea locuitorilor. Spânzură pe Gheorghe Micu, pentru că acesta afirmativ ar fi ameninţat pe notarul evreu Spitzer.

Eudoxia Popovici o femeie îngrozită de atrocităţile maghiarilor încercând să fugă din calea călăilor gardişti este împuşcată.

Garda naţională română nu sa putut înfiinţa din cauza că imediat după prăbuşirea frontului austro-ungar, comuna fost ocupată, de bandele gardiste maghiare, iar după alungarea acestora  vine armata sârbă. Sârbii ţin ocupată comuna până în iulie1919, când intră în comună patrule din glorioasa armată română.

Sârbii cât au stat în comună s-au purtat bine, numai la retragere au rechizţionat 80 cai şi 180 vite cornute, în  majoritate de la moşia băncii ungare care avea 1700 iugăre de pământ.

Arhivele nationale Timis

FONDUL 335 COLECŢIA PERSONALĂ NICOAE ILIEŞU

Fondul nr. 22/27 file

936-1962

Monografia comunelor 1-510

nr. fond 1

Nr. dosar.1

Pag 370-375

0

0

1918

Incompetenta,

lipsa de raspundere

COMENTARIU

Autorităţile locale, respectiv primăria, primarul şi consiliul local, au fost depăsite de evenimentele razboilui şi a disputelor teritoriale şi nu au ştiut să atragă legal în proprietate comunei bunurile imobiliare ale baronului Gheza Duca, castelul, parcul şi terenurile aferente.

Aceea zona distrusă ar fi putut deveni un obiectiv de interes major pentru comunăşi zonă, în special în perspectia viitoare ca obiect turistic.

Observaţie personala

0

0

1918

Revolta

Revoltă la Cadăr in anul 1918, după terminarea razboiului; Practic a început o acţiune în masă de distrugere şi jaf a bunurilor, clădirilor şi a parcului castelului.

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

Pagina 45

0

0

1918

Licitatie publica

Mobilierul familiei Duca, după moartea baronesei Ioana. a fost vândut la licitatie publică de către o bancă la care baronessa avea datorii neachitate.

Atunci s-au pierdut cele mai importante documente.

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

Pag.6

0

0

1918

Licitatie

Licitatie publică pentru recuperarea unor datorii a baronului la o banca din Budapesta. licitaţia s-a efectuat numai asupra bunurilor imobiliare aflate in castel, respectiv; mobilier, obiecte de valoare.

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

Pagina 45

0

0

1918

Revoluţie

În cronica bisericii şi în consemnările vremii în Cadăr a fost revoluţie mulţimea devastând castelul.

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

1947

1950

6

0

0

1918

Baron

S-a vândut la licitaţie publică bunurile familiei Duka, în contul unor datorii contractate cu diferite bănci.

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

1947

1950

6

0

0

1921

Formă administrativă

Cadărul făcea parte din Judeţul Timiş-Torontal, plasa Buziaş ca reşedinţă de comună cu 724 locuitori, aparţinându-i şi localitatea Duboz

Gheorghe Drinovan

“Micromonografia judeţului Timiş”1973

1973

245

0

0

1921

Sf. Biserica Consemnari

In anul 1921 s-a legat edificiul Sfintei biserici cu fier- fiind fundamentul cam slab ( ingust) lucrare care ne-a costat 24.000 lei

Preot Tovie R. Perianu

1

4

1928

Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat  la Babescu Ioan din Cadar

Pag.2

0

0

1925

Sf. Biserica Consemnari

In anul 1925 s-a cumparat pe seama biserici un clopot de 125 kgr. ( tonul E)  de la firma “Nowotny “ din Timişoara pentru suma de 28.000 lei si un rând de ornate de la Libraria diceziana din Arad pentru suma de 7345 lei

Preot Tovie R. Perianu

1

4

1928

Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat  la Babescu Ioan din Cadar

Pag.2

0

0

1926

Sf. Biserica Consemnari

Evanghelia si Apostolul au fost legate la Timisoara in anul 1926 pentru suma de  2805 lei

Toate aceste lucrari s-au efectuat din banii Sfintei biserici, nearuncându-se nici un ban pe poporul credicios.

Preot Tovie R. Perianu

1

4

1928

Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat  la Babescu Ioan din Cadar

Pag.2

0

0

1927

Sf. Biserica Consemnar

In anul 1927, s-a cumparat un alt clopot de 316,5 kgr ( tonul A ) de la Firma “ Uzinele metalurgice Timişoara “ pentru suma de  63.000 lei

Preot Tovie R. Perianu

1

4

1928

Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat  la Babescu Ioan din Cadar

Pag.2

0

0

1928

Sf. Biserica Consemnari

 

Inainte de razboiul modial 1914-18,  Biserica a avut 3 clopote, însă în razboi armata austro-ungară a rechizitionat şi luat 2, unul de 125 kgr. ( tonul Cis dodiez) unul de 310 krg ( tonul A ) . Am rămas  cu cel mai mic.

Preot Tovie R. Perianu

1

4

1928

Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat  la Babescu Ioan din Cadar

Pag.2

0

0

1928

Sf. Biserica Consemnari

In anul 1928 s-au legat 14 carti de strană dintre cele primite de la Ministerul de culte în mod gratuit în anul 1926, la Tipografia diceziana din Cransebeş pentru suma de  3427 lei.

Preot Tovie R. Perianu

1

4

1928

Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat  la Babescu Ioan din Cadar

Pag.2

0

0

1928

Sf. Biserica Consemnari

In anul 1928 prin grija pr. T. Perianu s-au făcut două  noi sf. cruci în tarină, una  în locul celei veche din drumul  spre Berini, langă linia ferată şi alta in drumul spre Iersig, ambele din lemn de salcâm, vopsite în alb si cu câte o icoană.

Preot Tovie R. Perianu

Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat  la Babescu Ioan din Cadar

Pag.4

0

0

1928

Sf. Biserica Consemnari

Tot in acest an  s-au facut si 2 prapori mai mici cu icoane la pictorul bisericesc Filip Matei din Bocsa,

Preot Tovie R. Perianu

Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat  la Babescu Ioan din Cadar

Pag.4

0

0

1928

Sf. Biserica Consemnari

S-au făcut la 4 ferestre spre sud perdele, ca soarele să nu decoloreze praporii si tâmpla.

Preot Tovie R. Perianu

Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat  la Babescu Ioan din Cadar

Pag.4

0

0

1928

Sf. Biserica Consemnari

Tot in 1928 s-au procurat şi Mineiul lunei Decembrie (610 ) şi Ianuarie (560), legate gata de la Tipografia Cartor bisericeşti pentru suma de 1291 lei

Preot Tovie R. Perianu

Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat  la Babescu Ioan din Cadar

Pag.4

0

0

1928

Sf. Biserica Consemnari

Tot in 1928 s-a legat din nou Evanghelia veche de pe iconstas în piele roşie  şi Catavasierul ( Ohtoicu) la  Tipoghrafia diciezeana din Caransebeş  pentru suma de lei 670. Şi s-a comandat tot acolo o icoana ( praznicar ) a hramului ( pe iconostas) “Invierea Domnului “ şi pe contrafată  “ Inaltarea “ pentru suma de 699 lei.

Preot Tovie R. Perianu

Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat  la Babescu Ioan din Cadar

Pag.4

0

0

1928

Sf. Biserica Consemnari

In anul 1928 s-a  cumpărat două rânduri de odăjdi de la firma Gh. Constantinescu din Bucureşti pentru suma de lei 30.000

Prin coleta de la credinciosi s-a realizat monumentul eroilor 25.000

Preot Tovie R. Perianu

Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat  la Babescu Ioan din Cadar

Pag.4

1

4

1928

Sf. Biserica Consemnari

Ceaslovul primit in dar de la Înaltul Minister al Cultelor şi artelor pe seama s. biserici ort. rom. din Cadar, în  anul 1926  s-a legat in Caransebeş  la Tipografia dicieziana pe cheltuiala sf. Biserici in anul 1928.

Preot Tovie R. Perianu

1928

Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat  la Babescu Ioan din Cadar

Pag.1

0

0

1935

Poganisul

POGĂNIŞUL

Izvorăşte din partea de NV adunând izvoarle din jurul Obădiţei, Demeneşti şi Târnava, în apropiere de izvoarele Timişului.Are direcţia NV până la Remetea Pogăniş, de unde apucă spre VSV până la Valea Pai, NV tecând prin Dobos (Cadar), Blajova, Otveşti, Icloda, şi Uliuc, unde se varsă în Timiş. La Iersig se împarte în două ramuri care se impreună la Berini, unde formează o insulă.

Iar în stânga Soselei, pe lângă Iezeriş, Fârliug, Bărbosu, Iersig. Între Dubos şi Otveşti are două şi trei albii.Afluienţi mai de seamă Zorleanuţul Mic,

Arhivele nationale Timis

FONDUL 335 COLECŢIA PERSONALĂ NICOAE ILIEŞU

Fondul nr. 22/27 file

Dosar 22

Pag.13

0

0

1935

T.R.Perianu

pulicist si poet

Colaboratorii mai de seama ai „Foii Diecezane".*T. R. Perianu preot în Cadăr.

Foaia Diceziana nr. 1 pagina 11, Caransebes 6 ianuarie 1935

0

0

1935

Formă administrativă

Cadărul făcea parte din Judeţul Timiş-Torontal, plasa Buziaş ca reşedinţă de comună cu 644 locuitori, aparţinându-i şi localitatea Duboz

Gheorghe Drinovan

“Micromonografia judeţului Timiş”1973

1973

245

0

0

1935

Teren

Cadărul apartine judetului Timis-Torontal, plasa

Buziaş  cu un hotar de 3940 jug•re

Ioan Lotreanu

“Monografia Banatului”

Vol 1 1935

03

1935

Pag. 100

0

0

1935

Scoala

Şcoala din Cadăr functionează cu o singură putere didactică

Ioan Lotreanu

“Monografia Banatului”

Vol 1 1935

03

1935

Pag. 100

0

0

1935

Locuitori

Cadărul apartinea judetului Timis-Torontal, plasa

Buziaş  cu un număr  de 644 de locuitori

Ioan Lotreanu

“Monografia Banatului”

Vol 1 1935

03

1935

Pag. 100

0

0

1935

Cor

Există cor barbatesc în comuna Cadăr

Ioan Lotreanu

“Monografia Banatului”

Vol 1 1935

03

1935

Pag. 100

0

0

1935

Case

Cadărul apartine judetului Timis-Torontal, plasa

Buziaş  cu un număr de 85 de case

Ioan Lotreanu

“Monografia Banatului”

Vol 1 1935

03

1935

Pag. 100

0

0

1935

Casa nationala

Există casa natională în comuna Cadăr

Ioan Lotreanu

“Monografia Banatului”

Vol 1 1935

03

1935

Pag. 100

0

0

1935

Biserica

Preot Tovie Perian era preotul paroh al comunei Cadăr

Ioan Lotreanu

“Monografia Banatului”

Vol 1 1935

03

1935

Pag. 100

0

0

1935

Atestare

Cadărul apartinea judeţului Timiş-Torontal, plasa

Buzias, trecutul îndepartat nu este cunoscut

Ioan Lotreanu

“Monografia Banatului”

Vol 1 1935

03

1935

Pag. 100

0

0

1935

Teren

Cadărul avea  un hotar de 3940 jugăre

Ioan Lotreanu

“Monografia Banatului”

Vol 1 1935

03

1935

Pag. 100

0

0

1935

Scoala

În Cadăr funcţiona o singură putere didactică

Ioan Lotreanu

“Monografia Banatului”

Vol 1 1935

03

1935

Pag. 100

0

0

1935

Locuitori

Cadărul aparţinea judeţului Timiş-Torontal, plasa Buziaş cu un număr de  644 de locuitori

Ioan Lotreanu

“Monografia Banatului”

Vol 1 1935

03

1935

Pag. 100

0

0

1935

Biserica

Biserica ortodoxă din Cadăr  s-a zidit în anul 1904

Ioan Lotreanu

“Monografia Banatului”

Vol 1 1935

03

1935

Pag. 100

0

0

1935

Atestare

Aparţine judeţului Timiş-Torontal, plasa Buziaş, trecutul îndepărtat nu este cunoscut

Ioan Lotreanu

“Monografia Banatului”

Vol 1 1935

03

1935

Pag. 100

0

0

1935

Principalele odoare a  bisericii

Odoarele Sfintei Bisrici din Cadăr:

-       Pe Sfântul  prestol; se afla o cruce veche, donată de baronul Gheza Duca, care se zice ca ar fi fost crucea lui Sf. Ioan Paleolog Duca, rege al Tesaliei, iar mai târziu patriarh ecumenic ( 1371-1410 ).

-       Potirul este din metal aurit donaţie a contelui Hardegg.

-       Clopoţeii sunt donaţia baronesei Ioana Duca comandaţi la Viena, patru la număr fiecare cu sunet deosebit.

-       Canile pentru apăşi vin sunt din sticlă de Veneţia cu ramă de metal aurit, donaţie a baronesei Ioana.

-       Pe sf. Prestol mai sunt doua sfeşnice mari din argint cu cinci brate comandate la Viena de baroneasa Ioana Duca.

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr

Pag.

15-16

0

0

1936

Sf. Biserică Consemnari

In anul 1936 s-a reparat Casa Parohiala ( fosta şcoală )

Preot Tovie R. Perianu

1

4

1928

Ceaslov edi 7-a, 1924, se afla la Babescu Ioan din Cadar

Pag.2

0

0

1937

Monumentul eroilor

Monumentul eroilor din Cadăr a fost ridicat în anul 1937, prin coleta publicăşi putarea de grija a pr. T.R.Periani

Inscrptie pe Monument 1937

0

0

1937

Sf. Biserică Consemnari

In anul 1937 s-a reparat cripta şi s-a făcut trotuarul în jurul bisericii ( de caramidă )

Preot Tovie R. Perianu

1

4

1928

Ceaslov edi 7-a, 1924, se afla la Babescu Ioan din Cadar

Pag.2

01.

 

02

1938

Mitropolia

S-a mutat sediului Mitropoliei de la Caransebeş la Timişoara

Pr.Gh.Cotosman

Bănătenii si Episcopia

Timişoarii

La conferinţa protopopescă semnează pentru parohia Cadăr

T.R.Perian

366

rând  11,

12

26

4

1942

T.R.Perianu

pulicist si poet

Text preluat din Foaia Diceziană;

„Oaze de lumină" sub acest titlu, preotul Tovie

R. Perianu din Cadăr publică un mănunchiu de frumoase articole, parte retipărite, unele din Foaia Diecezană. Părintele T. R. Perianu, colaboratorul nostru de altădată, în stilul lui vioiu îmbracă idei superioare, expuse cu sinceritate, presărate ici-colo cu un humor şi ironie atrăgătoare. E de dorit ca preoţii să ia exemplu dela acest frate al lor şi să-1 încurajeze, cumpărându-i, cartea.

Foaia Diceziana nr. 17

Caransebeş 26 Aprilie 1942

Pag.5

0

0

1942

Sf. Biserică Consemnari

In anul 1942 s-a reparat acoperişul bisericii şi s-au pus comă nouă pe toate 3 părţi şi s-a pus paratonier

Sa văruit biserica de două ori pentru 63.000 şi am vopsit ferestrele.

Preot Tovie R. Perianu

Ceaslov edit. 7-a, 1924, se afll la Babescu Ioan din Cadăr

Pag.4

0

0

1943

Sf. Biserica Consemnari

În anul 1943 Primaria a îngrădit parcul cu drot şi a mai făcut plantaţii ( castani şi tei ) pe marginea dru,mului din faţa bisericii şi din parc. Si la biserica au plantat câţiva castani şi tei şi platani şi plopi (plute)

 

Preot Tovie R. Perianu

Ceaslov edit. 7-a, 1924, se afll la Babescu Ioan din Cadăr

0

0

1944

Invaţământ

Tablou cu numele şi prenumele părinţilor care au dreptul de vot la alegerea celor 4 membrii al Comitetului şcolar din satul Cadăr, Timiş Torontal, în adunarea generală 27 August 1944 ora 14 , localul şcolii

Poziţia 14        Ioan Micşa

15/1944/P

 

Pag. 119 şi 120

7

9

1944

Evacuaţi

EVACUAŢI.

Tabel nominal

Despre evacuaţii care si-au mutat domiciliul din comuna Cadăr în muncipiul Timişoara ( Adresa primăriei comunei Cadăr nr 1070/1944)

-Ernszt Alexandru, Hildegard soţie, Toma fiu.

-Drash Malvina soacră

Adeverinţa 1013 din 6 septembrie

Se adevereşte de noi că următoarele persoane evacuate din Timişoara au fost cazate în comuna Cadăr se inapoiză la data de 7 septembrie 1944 cu căruţa de la Cadăr la Timişoara transportând şi lenjerie, haine, veselă şi alte bagaje:

Liezs Ecaterina, Liesz Margareta, Renye Elisabeta, Renye Rozalia.

S-a eliberat prezenta adeverinţă la juistificarea transportului

 

Tabel nominal cu evacuaţii care s-au înapoit la domiciliul

16.- Ebner Ecaterina Casnică, Ebner Inger casnică, Ebner Petru elev,

17.- Jorger Ana Maria, Jorger Gerlinde Potentz Elisabeta

18.- Liesz Ecaterina, Liesz Margareta

19.- Benye Cristina casnică, Benye Elisabeta,elevă, Benye Rozalia elevă, Benye Iosif elev.

Arhivele nationale Timis

FOND 549

FOND PRIMĂRIA COMUNEI CADĂR

 

DOSAR 759

1915-1968

0

0

1944

Statistci si evidente

Nr 2156/1944

2.X.1944

TR 6 oct.1944

Pretura plăşii Buziaş

Strict secret

 

Tuturor primăriilor

În conformitate cu ordinul Prefecturii Judeţului Timiş-Torontal nr 26682 II vă invităm să luaţi măsuri pentru intocmirea de tabele nominale cu toate rechiziţiile făcute fără plată şi de toate pagubele cauzate de Armata Roşie în trecerea prin comuna Dvs.

Pretor; Felician Tolea

Răspunsul  Primăriei Cadăr cu nr1253 din 4 oct.1944

 

1.- Maşcoveţi Ruja 1 cal murg             50.000 lei

2.- Pataki Sigismud 1 cal murg            30.000 lei

3.- Zgonea Floare   1 plapumă             20.000 lei

4.- Primăria Cadăr       1000 kgr. Ovăz  18.000 lei

Au mai fost sechestrate si alte bunuri dar mulţi s-au ferit sa le declare

Arhivele nationale Timis

FOND 549

FOND PRIMĂRIA COMUNEI CADĂR

Fond;

14/1944/p

PAG.70

0

0

1947

Sf. Biserica Consemnari

Conemnarea pr. T. Perianu: de 3 ori am fost pe patul morţii şi Domnul m-a izbăvit

I.- La inceputul anului 1908 am fost bolnav de tifos. Am scăpat insă  cu stomacul şi intestinele slabite.

II.- In toamna anului 1918, cand revoluţia era în toi am fost bolnav de morbul spaniol, o febrăşi tusă rea. Am scăpat şi din acest morb.

III.- In anul 1947 luna ianuarie cad la pat cu aprindere de plămâni( pneumonie). Cu ajutorul bunului Dumnezeu am scăpat şi acum de la moarte, cam greu fiind şi bătrân în anul 64 al etăţii. Am devenit însă astmatic.

Am un fiu pe Valeriu, care e diacon catedral în Timişoaraşi pe Marioara e soră de ocrotire în Cadăr

Semnează; Pr.T.R.Perianu

Preot Tovie R. Perianu

9

12

1847

Ceaslov edi 7-a, 1924, se afla la Babescu Ioan din Cadar

Pag. 359

0

0

1947

Populaţia

În  anul 1947 Cadărul avea  722 locuitori şi  170 de case. 3.960 iugăre de pământ

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

1947

1950

3

0

0

1950

Mişcarea populaţiei

Mişcarea populaţiei ( Cadăr şi Duboz )

 

                        1950   1951   1952       1953

Naşteri                  9        11        12          15

Morţi                    11       12          8           15

Născuţi morţi

Spor                    -2         -1        +3             0

Casatorii              13       11          7             5

Populaţia pe sexe 656 B        606F    1162 T

Pe grupe de vârste

82  persoane de la, la:   7-14   ani

104 persoane de la, la:  15-60  ani 

805 persoane peste 60   171 ani 

total     persoane 1162

Arhivele nationale Timis

FOND 549

FOND PRIMĂRIA COMUNEI CADĂR

44/1953/p

50/1953

Pag.123

0

0

1950

Ipoteză

Comuna a avut o însemnatate deosebită în trecut, pentru că atunci când se încoronau regii Ungariei, se ducea pământ din această comună pentru ceremonialul depunerii jurământului de către aceşti regi unguri. Mărturie scrisă nu există. Există mărturie verbală a fostului primpretor al Buziaşului în timpul stăpânirii ungare şi a preotului din Cadăr Eugeniu Gheorghiu

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadar”

1947

1950

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserica din Cadăr

12

0

0

1950

Ipoteză

Se presupune că denumire satului a fost în vechime “CADER” care însemnă loc de staţionare pentru trupe. Poziţia topografică a Cadărul este favorabilă acestei situaţii întrucât pe malul stâng al Pogoniciului nu se inundă.

Valeriu Perianu

Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”

1947

1950

Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserica din Cadăr

1

0

0

1951

Sf. Biserica Consemnari

In a. 1951 s-a reparat si  pictat bis. De pict. Victor Jurca din Lugoj, cu cheltuiala sf. Biserici şi a credincioşilor.

Preot Tovie R. Perianu

Ceaslov edi 7-a, 1924, se află la Babescu Ioan din Cadăr

Pag.6

0

0

1952

Statistci si evidente

SITUAŢIA

Numerică pe categorii de gospodării

                    Chiaburi            Mijlocaşi           Săraci

Cadăr          24                      109                       41    

Duboz          5                         109                      38    

Total com.  29                        218                       79    

Arhivele nationale Timis

FOND 549

FOND PRIMĂRIA COMUNEI CADĂR

DOSAR 759

1915-1968

Pag.24

19

5

1952

Statistci si evidente

Situaţia verificată de tov. Bakos Gaspar în 6 Decembrie 1952 privind suprafeţele agricole insămânţate

……………………………………..

- chiabur                          Jurca Rusalin

- chiabur                          Crăciun Alexandru

- chiabur                          Crăciun Sima

Arhivele nationale Timis

FOND 549

FOND PRIMĂRIA COMUNEI CADĂR

Fond

25/1952/P

Nr. dosar

50/1952Pag.49

0

0

1952

Sf. Biserica Consemnari

1952 Primaria a refăcut şi îngrădit cu drot parcul din faţa bisericii

Preot Tovie R. Perianu

Ceaslov edit. 7-a, 1924, se află la Babescu Ioan din Cadar

0

0

1953

Sf. Biserica Consemnari

1953, Primaria a refăcut şi îngrijit Parcul comunal din faţa bisericii.

Preot Tovie R. Perianu

Ceaslov edit. 7-a, 1924, se află la Babescu Ioan din Cadar

0

0

1956

Aniversare comunista

50 ani
„Cinci noi gospodării colective. În cinstea zilei de 11 martie, ziua alegerilor de deputaţi pentru sfaturile populare, în comunele Cadar, Mănăstire, Fizeş din raionul Gătaia şi în comuna Sacoşul Mare şi satul Chevereş din raionul Lugoj au fost inaugurate ieri, 10 martie, cinci noi gospodării colective. Cu aceasta numărul gospodăriilor colective din regiunea noastră creşte la 280“.

(Drapelul Roşu din 11 martie 1956).

0

0

1956

Statistci si evidente

DECLARAŢII DE DONARE ÎN FAVOAREA STATULUI A PAMÂNTULUI

Ciuca Gheorghe Duboz, 2,38 ha

Guleran Alexandru Duboz, 3,64

Chiodan Miron Duboz 1,88 ha

Roşu Aurel Lugoj, 1,88

Ciuca Busuioc Duboz 1,88

Lugojan Ioan Duboz, 3,44

Jebelean Gh, Duboz 1,88

Jebelean Eva., Duboz 3,1/2

Scrum Ion, Cadăr nr.208, 3,33 ha

Samoilă Ioan Cadăr,       5,12ha

Crăciun Ioan Cadăr nr. 64, 5,36 ha

Libră Alexandru 205,  2,19 ha

Petruţ Nicolae,            2,32ha

Vezoc Ioan               11,42 ha

Menhart Maria,          0,84 ha

Drăghia Lucreţia,       0,58.

Cererile sunt înregistrate pe date grupate semn al unei acţiuni prelucrarte, întrucât toate elementele informaţionale din cererile analizate sunt identice, privind modul  cum este formulă de cedare, suprafeţele şi pozţiile topo, precum şi vecinătăţile pământului predat.

Arhivele Naţionale Timiş

FOND 549

FOND PRIMĂRIA COMUNEI CADĂR

75/1956/P

Pag 41-52

0

0

1956

Formă administrativă

Cadărul făcea parte din regiunea Timişoara, raionul Lugoj,  ca reşedinţă de comună, aparţinându-i şi localitatea Duboz

Gheorghe Drinovan

“Micromonografia judeţului Timiş”1973

1973

245

0

0

1956

Populaţia

La recensământul din 1956, localitatea Cadăr avea 609 locuitori

Coordonator .A.Micşa

“Ghid MM a local.jud.Timiş”

10

02

2000

Ediţia 2000

185

0

0

1958

Famfara de la Cadar

ADAM, Achim (n. 8.X.1905,†31.V.1984,Ramna, Dirijor-ţăran de fanfară, instrumentist (flaut, fluier, flügelhorn, flügelhorn-bas), instructor de instrument, întemeietor de fanfare în Banat, corist, culegător de folclor, aranjor, compozitor, agricultor. A infiintat Fanfara Căminului Cultural din Ramna, va activa în fruntea acesteia până în 1980. În toţi aceşti ani de rodnică activitate a fost solicitat să pună bazele şi unor fanfare săteşti (13 la număr cf. Ion Crişan), pregătindu-şi în paralel continuatorii la pupitru sau să revigoreze altele a căror existenţă era periclitată din varii motive: Gherteniş, Ticvaniu Mare, Giurgiova, Bocşa Română,Cadăr, Duboz, Forotic, Vărădia, Gătaia, Greoni, Guruia, Vrani, Ramna (fanfara elevilor). Cele mai de seamă rezultate le-a obţinut (1958)

Deleanu, „ Coruri şi fanfare din Banat, Caraş-Severin, „

Impr. Mirton, Timişoara 2003;

2003

0

0

1964

Sf. Biserica Consemnari

In anul 1964 s-a acoperit biserica cu tablă zincatăînlocuindu-seţigla mica carea era.

Preot Vasi Ioan

Ceaslov edi 7-a, 1924, se află la Babescu Ioan din Cadăr

Pag.360

0

0

1966

Formă administrativă

Cadărul făcea parte din regiunea Banat, raionul Lugoj, ca reşedinţă de comună cu 570 locuitori, aparţinându-i şi localitatea Duboz cu 508 locuitori, total 1078 locuitori

Gheorghe Drinovan

“Micromonografia judeţului Timiş”1973

1973

245

0

0

1966

Recensamant

La recensamântul din 1966 în Cadăr au fost

înregistrate 168 de locuinţe, 447 la sipet si

685 la Tormac

Localitatile judetelui Timis

0

0

1966

Recensamant

La recensamântul din 1966 în Cadăr au fost

electrificat 56 % din gospodariile existente,

36 % la Sipet si 89 % la Tormac

Localitatile judetelui Timis

0

0

1966

Fond locativ

La recensământul din 1966 în Cadăr au fost înregistrate 168 de locuinţe, 447 la Şipet şi 685 la Tormac

Localităţile judeţelui Timiş

1971

Comuna Tormac

272

273

0

0

1966

Electrificare

La recensământul din 1966 în Cadăr au fost electrificare 56 % din gospodăriile existente, 36 % la Şipet şi 89 % la Tormac

Localităţile judeţelui Timiş

1971

Comuna Tormac

272

273

0

0

1968

Atestare

Satul Cadăr apartinator de comuna Tormac în urma

reorganizarii administrative din 1968

Gheorghe Drinovan

“Micromonografia judeţului Timiş”1973

1973

“Micromonografia

judetului Timis”

0

0

1972

Formă administrativă

Cadărul facea parte din judeţul Timiş cu 571 locuitori şi aparţinea comunei Tormac

Gheorghe Drinovan

“Micromonografia judeţului Timiş”1973

1973

245

0

0

1975

Baraj

Baraj Cadăr Duboz.

Acumularea este situată pe pâraul Poganiş, cod cadastral V-2.35 la 200 m amonte de borna CSA 28, baraj realizat pentru a reţine temporal undele de viiturăşi de a elibera un debit maxim de 17 mc/s, având volumul lacului de 41,4 mil. mc, suprafaţa lacului, 1175 ha, înăltimea barajului, 10 m ,lungimea, 1590 m, structura barajului este de pământ.

Directia Generala a Apelor

BanatCrisana

1975

0

0

1977

Trecut crestin

al Banatului

Miron Cristea episcop de Caransebeş, poză planşa 41 1910-1920

Lista episcopilor din Banat

I.D.Suciu

“Mon.Mit.Ban.

Ed.Mit.Ban.1977”

1977

Editia 1977

210

0

0

1980

Preoţi

Indice bibliografic;    Cadăr, 310. 372, 379

I.D.Suciu, s.a.

“Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului”

Ed.Mit.Ba.1980

1980

Volumul 2

1078

0

0

1985

Sf. Biserica Consemnari

Parintele Cherlea Nicolae a donat domnului Ioan Babescu Ceaslovul cu insemnarilepreotului paroh al comunei Cadăr, T. Perianu.

 

Preot Tovie R. Perianu

Ceaslov edi 7-a, 1924, se află la Babescu Ioan din Cadăr

Pag. 359

0

6

1986

Restrangerea perimetrului satului

Schiţa de sistematizare a localităţii Tormac

Beneficiar C.P,J.Timis. Priectant IPROTIM

Planul de restrângere al Comunei Tormac

37/26  470/370

În proiect vatra satului Cadăr era drastic redusă, disparea uliţa mică, tronsonul de la Nuţu Cologin către livezişi zona Boconilorşi se reduce suprafaţa intravilană de  la 37 ha la 27 ha, iar populaţia se prevede a se reduce de la 479 la 370 suflete.

Proiect IPROTIM 29052/076

Conform programului comunist de restrângere a suprafeţelor intravilane şi redarea terenului in circuitul agricol

Plansa 29052/076-02-A

0

0

1992

Populaţia

La recensământul din 1992, localitatea Cadăr avea 304 locuitori

Coordonator .A.Micşa

“Ghid MM a local.jud.Timiş”

10

02

2000

Ediţia 2000

185

0

0

1992

Gospodării

În Cadăr în anul 1992 existau 113 gospodării

Coordonator .A.Micşa

“Ghid MM a local.jud.Timiş”

10

02

2000

Ediţia 2000

185

0

0

1992

Fond locativ

În Cadăr existau 122 clădiri, 122 de locuinţe, având 287 camere cu o suprafaţă locuibilă de 4248 mp

Coordonator .A.Micşa

“Ghid MM a local.jud.Timiş”

10

02

2000

Ediţia 2000

185

26

6

1995

Primaria Comunei Tormac Ininteză spre Prefectura Judetului Timis, prin adresa 570/26.06.1995, acordul de reinfiinţare a Comunei Cadăr, insotit de semnăturile olografe a 352 de locuitori ai satului Cadăr şi 231 de locuitori ai satului Duboz. Adresa semnata de primar Kele Stefan si ss. Idesc.p. Secretar Chiboasa Mariana

Adresa

Consiliul local

Comuna Tormac.

Fară reacţie din partea

C.J.Timis

 

1995

Copie

în arhiva personala

A. Micşa

17

10

2004

Resfintirea bisericii

Resfintirea sf. Biserici s-a efectuat de către un sobor de preoţi de către Preasfintitul Lucian Mic, epiecop vicar al Mitropoliei Timisoara. Au participat pr. Nicolae Cherlea, parohul local, o multime de alti preoti, diaconi printre care si preotul Ioan Jurca, născut la Cadăr actiualmente preot la Sanadrei

Participare directa la fericitul eveniment

0

0

2005

Laleaua pestrita,

Laleaua pestrita,

De la Cadar din livezi, începe o potenţială zonă recreativă, necunoscută şi nevizitată de timişoreni, neavând nici acces şi nici amenajări, este Lunca Pogănişului.
Foarte puţini au auzit de rezervaţia naturală Lunca Pogănişului, zonă în care primăvara înfloreşte o plantă rară, monumcnt al naturii: Laleaua pestriţă – Frittilaria meleagris.

Rezervaţia naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate) şi reprezintă o zonă in bazinul râului Pogăniş acoperită de pâlcuri de arbori cu exemplare de stejar (Quercus robur), jugastru (Acer campestre), frasin (Fraxinus excelsior L.), ulm de camp (Ulmus foliacea), carpen (Carpinus betulus), par păduret (Pyrus pyraster), măr păduret (Malus sylvestris) si arbuşti cu specii de sanger (Cornus sanguinea), porumbar (Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogyna) sau gladis (Acer tataricum). Aria naturală protejaza o specie floristica rară, cunoscută sub denumirea populară de lalea pestrita (Fritillaria meleagris). sursă: ro.wikipedia.org

 

Din volumul „Timişoara verde” de V. Ciupa, R. Radoslav, C. Oarcea, Z. Oarcea, Editura „Marineasa”, Timişoara, 2005

şi

ro.wikipedia.org.

2005

Nota:

- Zilele si lunile notate cu “ 0 “, nu au putut fi identificate;

- Condica parohiei ortodoxe romane Cadar, scrisă de preot T.R.Perianu este probabil în arhiva bisericii aflat ăîn Cripta baronilor sau in alte arhive.

-  Nu am identificat Cronica şcolară a învăţătorului Alexandru Lazar. 

[Cadar Acasa] [Cadar I-A-A] [Cadar Date] [Cadar Baronii] [Cadar Personalitati] [Cadar Biserica] [Cadar Preotii] [Cadar Dascalii] [Cadar Monumentul] [Cadar Glosar] [Cadar Traditii] [Cadar Acareturi] [Cadar Monografia] [Cadar Relief] [Cadar Album]

Copyright © 2010 by Cadar.org