|
Ziua
|
Luna
|
Anul
|
Obiectivul
|
Infotmaţia/Referinţa
|
Sursa
|
Ziua
|
Luna
|
Anul
|
Consemnare
|
Pagina/
Pozitia
|
|
0
|
0
|
400
|
Paleo-creştinismul
|
Cine a introdus creştinismul în Banat, cine a propovăduit învăţătura lui Iisus şi a înfiinţat primele comunităţi creştine?
Vasile Pârvan dă un răspuns: Cel care a propovăduit creştinismul în nordul Dunării a fost episcopul Niceta din Remesiana. Sfântul Niceta din Remesiana era daco-roman şi a trăit în jurul anilor 340-415....Teza a fost adoptată şi de I Lupaş, Stefan Meteş în Istoria bisericească a Românilor ardeleni, Sibiu 1918 pag.7-8 şi de Radu Vulpe în Istoria bisericii şi a vieţii religioase a Românilor din Ardeal şi Ungaria, Sibiu,1935 pag 10-11
|
I.D.Suciu
“Monografia Mitropoliei Banatului”
Ed.Mit.Ban.1977
|
|
|
1977
|
Ediţia 1977
|
29
|
|
0
|
0
|
400
|
Trecut creştin
Al Banatului
|
Cronologia vieţii religioase a românilor din Banat
|
I.D.Suciu
“Monografia Mitropoliei Banatului”
Ed.Mit.Ban.1977
|
|
|
1977
|
Ediţia 1977
|
251
255
|
|
0
|
0
|
1332
|
Ipoteză
|
Pe amplasamentul actual al Cadărului în Registrul papal din 1332-1337 apare localitatea Peterlaka sau Peturlaca
|
http://www.banaterra.eu/magyar/K/kadar/kadar.htm
|
15
|
4
|
2015
|
Internet
|
|
|
0
|
0
|
1332
|
Ipoteză
|
Localitate existentă în apropierea Cadărului numită Peterlaka sau Peturlaka în româneşte Petriloc, existenta în evul mediu dar a cărui urmă a dispărut la începutul sec.XVI
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
1947
1950
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
5
|
|
0
|
0
|
1335
|
Ipoteză
|
Pe tabloul dijmelor papale din anul 1335, apare localitatea Peterlaka, care de la începutul sec. XVI a dispărut enigmatic
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
1947
1950
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
1
|
|
0
|
0
|
1498
|
Atestare
|
Localitatea Kadar se afla in posesia lui Belmosericsek cu drept de retenţie.
|
http://www.banaterra.eu/magyar/K/kadar/kadar.htm
|
15
|
4
|
2015
|
Internet
|
|
|
0
|
0
|
1529
|
Atestare
|
Localitatea Kadar se afla in posesia familiei Bradács
|
http://www.banaterra.eu/magyar/K/kadar/kadar.htm
|
15
|
4
|
2015
|
Internet
|
|
|
0
|
0
|
1554
|
Atestare
|
Localitatea Cadar a fost amintită în documentele vremii prima dată în timpul ocupaţiei otomane Dolni-Kadar. Dolna Qidar, 1554-1579, apoi Kadar, 1700, 1717, 1723 si Kadar 1808 (Lipszky Ioannes )Deci denumirea nu are nici o legătură cu numele de provienenţă maghiară, Kadar
|
ANALELE BANATULUI, S.N., Arheologie-Istorie, XII-XIII, 2004-2005
http://www.infotim.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm
|
|
|
|
|
|
|
0
|
0
|
1554
|
Atestare
|
Localitatea Cadăr este amintită şi în timpul dominaţiei otomane
|
Gheorghe Drinovan
“Micromonografia judeţului Timiş”1973
|
|
|
1973
|
“Micromon.jud.Timiş” 1973
|
245
|
|
0
|
0
|
1554
|
Atestare
|
1554 - Intr-un defter otoman, satul Cadar este consemnat cu 8 case.
Iar în secolul al XIX-lea, domeniul Cadăr s-a aflat în posesia familiei Duca, prin donatie imperiala, alături de domeniul Şipet. In septembrie-octombrie 1817, baronul Petre Duca i-a insotit pe imparatul Francisc I si pe sotia sa, Augusta Carolina, in calatoria acestora prin Banat.
|
http://www.timisoaraexpress.ro/ghid-util/16-lucruri-de-stiut-despre-tormac_15671
|
|
|
|
|
|
|
0
|
0
|
1554
|
Atestare
|
Intr-un defter otoman, satul Cadar este consemnat cu 8 case. In secolul al XVI-lea
|
http://www.timisoaraexpress.ro/ghid-util/16-lucruri-de-stiut-despre-tormac_15671
|
1
|
5
|
2015
|
|
|
|
0
|
0
|
1554
|
Atestare
|
Cadar, Intr-un defter otoman din 1554, este consemnat cu 8 case
|
Munteanu, Ioan, Banatul istoric. vol 2.
|
|
|
2007,
|
Munteanu, Ioan, Banatul istoric. vol 2. Timisoara 2007, ISBN 978-973-592-191-0,
|
p.21
|
|
0
|
0
|
1554
|
Atestare
|
Ultimele cercetări consemnate de Acad. Prof. Ioan Munteanu arată ca existenţă oficială a localităţii Cadar a fost consemnată într-un defter otoman din anul 1554.
|
Munteanu, Ioan, Banatul istoric. vol 2. Ocupaţii. Economia, Editura Excelsior Art, Timişoara 2007, ISBN 978-973-592-191-0, p.21
|
0
|
0
|
2007
|
Munteanu, Ioan, Banatul istoric. vol 2. Timisoara 2007, ISBN 978-973-592-191-0,
|
p.21
|
|
0
|
0
|
1554
|
Atestare
|
Cadărul este consemnat Într-un defterotoman din 1554, cu 8 case.
|
WIKIPEDIA
Localitatea Cadăr
|
15
|
4
|
2015
|
Internet
|
|
|
11
|
01
|
1608
|
Atestare
|
Punerea în posesie a lui Stefan Trombitas a donaţiilor făcute de către Sigismud Rakoczi cu satele: Bocşa, Sasanocz, Vocsinez, Doboz , Izgar et Kadar
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadar”
|
|
|
|
Frigied Pesty “Krasso varmegye tortenete”
|
Pag. 1
|
|
0
|
0
|
1608
|
|
La 11 ianuarie 1608 se publică întroducerea lui Stafan Trombitas în posesiunile donate de către Sigismud Rakoczi şi anume: Boca,Sasanicz, …Doboz,Izgar et Kader.
Dup această dată nu se mai aminteşte comuna decât la finele administraţiei turce.
Însemnările lui Marsigli de la 1690 dă comuna Cadăr în distructul Lugoj.
La Korabinokyc, Cadăr ¾ milă de la Chevereş.Vlahii de aici fac agricultură intensă comerţ cu piei şi lână, cu locuitori creştini şi ortodoxi
|
Arhivele nationale Timiş
FONDUL 335 COLECŢIA PERSONALĂ NICOAE ILIEŞU
Fondul nr. 22/27 file
|
|
|
|
936-1962
Monografia comunelor 1-510
nr. fond 1
|
Nr. dosar.1
Pag 370-375
|
|
11
|
1
|
1608
|
Atestare
|
Punerea în posesie a lui Stefan Trombitas a
donatiilor facute de catre Sigismud Rakoczi
cu satele: Bocsa, Sasanocz, Vocsinez,
Doboz , Izgar et Kadar
|
Frigied Pesty “Krasso varmegye
tortenete”
|
|
|
|
|
|
|
0
|
0
|
1608
|
Arheologie-Istorie
|
Vestigii medievale.Un document din 11 ianuarie 1608 menţionează movilele de hotărnicie dintre satele Duboz, Şanoviţa şi Cadăr
|
Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 115.
|
|
|
1987
|
Medeleţ şi Bugilan 1987,
|
p. 115.
|
|
0
|
0
|
1664
|
Harti
|
-În anul 1664 apare la Nuremberg harta lui Stier Marton, care are multe erori privind vecinătăţile Comitatului Timiş.
-În anul 1709 apare harta lui Marsiglyi
-În 1723 apare harta lui Mercy mai exactă de cât cele anterioare.
-În anul 1761 apare harta oficială a lui Mercy, care este reeditată în 1778
în pagina 3 apare a notită cu localităţi şi numărul de corespondenţă din DS 1, printre care se află Cadăr 397, Berini 355.
|
Arhivele nationale Timiş
FONDUL 335 COLECŢIA PERSONALĂ NICOAE ILIEŞU
Fondul nr. 22/27 file
|
|
|
|
Însemnări cu privire la hărţile administrative
nr. fond 1717
|
Dosar nr.17
|
|
0
|
0
|
1717
|
Colonizari
|
Bacova: germani clonizaţi în anul 1738, unguri în 1783 şi 1795, slovaci în 1783, în bulgari 1783, cehi în 1820,
Nişchidorf: germani clonizaţi în 1785, iar nouă, unguriau fost colonizaţi în anul 1785
Otveşti: unguri colonizaţi în 1868
Timişoara: germani colonozaţi in anii 1717, 1718, 1726, spanioli în 1735, francezi în 1752, italieni în anii 1719,1733, 1735
Tormac: germani au fost colonizaţi în anu 1790 cu contele Rittberg, iar maghiari în anii 1794 şi 1798 (Vegvar)
|
Fond Iliescu
Pagina 370-375 comuna Cadăr. Indicele alfabetic al comunelor colonizate în Banat în sec.XVIII-XX(1910)
|
|
|
|
Fond nr. 15
|
Dosar nr. 15
|
|
0
|
0
|
1717
|
Atestare
|
Satul Cadar aparţinând comunei Tormac este atestat
documentar din anul 1717
|
Gheorghe Drinovan
“Micromonografia judeţului Timiş”1973
|
|
|
1973
|
“Micromonografia
judetului Timis”
|
245
|
|
0
|
0
|
1717
|
Atestare
|
Localitatea Cadăr este amintita si în timpul
dominatiei otomane
|
Gheorghe Drinovan
“Micromonografia judeţului Timiş”1973
|
|
|
1973
|
“Micromonografia
judetului Timis”
|
|
|
0
|
0
|
1717
|
Vecini
|
Atestare vecini: Tormac 1784, Sipet 1462,
Duboz 1333. Blajova 1462, Berini 1333,
Silagiu 1462, Buziaş localitate cunoscută din
perioada romana,- Ahihis, consemnată în
1320, Şoşdea 1369, Izgar 1389 apare cu 16
iobagi ( de retinut ca localitatea nu este
amintita în conscrierea din 1690-1700,
pentru ca în conscrierea din 1717 sa apara
în districtul Ciacovei cu 40 case)
|
Ioan Lotreanu
“Monografia Banatului”
Vol 1 1935
|
|
|
1935
|
|
|
|
0
|
0
|
1717
|
Atestare
|
Cadărul apare în conscrierea din 1717 cu aparţinând
de districtul Ciacova
|
Ioan Lotreanu
“Monografia Banatului”
Vol 1 1935
|
|
03
|
1935
|
|
100
|
|
0
|
0
|
1717
|
Atestare
|
În conscripţia din 1717 obvine în cercul
Ciacova în forma de Kadar cu 85 case.
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserica din Cadar
|
1
|
|
0
|
0
|
1717
|
Denumire
|
In conscriptia din 1717 apare cu denumirea de Kadar, iar in harta lui Mercy apare cu denumirea de Kada
|
Monografia judetului Timis
dr. Porovszky
|
|
|
|
V. Perianu,
Istoria comuei Cadar, pag.2
|
Pag.53
|
|
0
|
0
|
1717
|
Atestare
|
Localitatea Cadăr atestată la 1717
|
Coordonator .A.Micşa
“Ghid MM a local.jud.Timiş”
|
10
|
02
|
2000
|
Ediţia 2000
|
184
185
|
|
0
|
0
|
1743
|
Antimis
|
Dat de Episcopul sârb Arsenie privind existenţa Bisericii ortodoxe române din Cadăr
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
1935
|
Aflat la Sf. Biserica ortodoxă din Cadăr
|
Pag.
10
|
|
0
|
0
|
1755
|
Atestare
|
În secolul al XIX-lea domeniul Cadăr s-a aflat în posesia familiei Duca, prin donație imperială, urmare a meritelor feldmareșalului Petre Duca (1755-1822) în luptele antinapoleniene
|
WIKIPEDIA
Localitatea Cadăr
|
15
|
4
|
2015
|
Internet
|
|
|
0
|
0
|
1760
|
Atestare
|
În harta contelui Mercy apare cu numele de
Kada
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
1935
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
|
|
0
|
0
|
1761
|
Atestare
|
În harta oficiala din 1761 apare cu numele
de Kadar
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
1935
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
|
|
0
|
0
|
1761
|
Atestare
|
În limba turcă, Kadar înseamnă, portă de trecere
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
1935
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
|
|
0
|
0
|
1761
|
Atestare
|
În harta oficială din 1761 apare cu numele de Kadar
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
1935
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
2
|
|
0
|
0
|
1761
|
Atestare
|
În harta contelui Mercy apare cu numele de Kada
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
1935
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
2
|
|
11
|
06
|
1766
|
Preoţi născuţi în Cadăr
|
132.-Statistica eparhiei Timişoara, Districtul Ciacova consemnează;
Preot Mihail Popovici, locul naşterii; Cadăr
Preot Gruia Moiţilovici locul naşterii; Cadăr
|
I.D.Suciu, s.a.
“Documente privitoare la Istoria Mitropoliei Banatului”
Ed.Mit.Ba.1980
|
|
|
1980
|
Volumul 1
|
310
|
|
0
|
0
|
1769
|
Atestare
|
Cadăr în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72
|
WIKIPEDIA
Localitatea Cadăr
|
15
|
4
|
2015
|
Internet
|
|
|
0
|
0
|
1771
|
Antimis
|
Dat de Episcopul Timişoarei Moise ( probabil Moise Putnic )
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
1935
|
Aflat la Sf. Biserica ortodoxa din Cadar
|
Pag.
10
|
|
0
|
0
|
1774
|
Drumuri
|
Ehrler,- Cap XII, Itinerariu Bănăţean de
călătorie, atât pe drum de poştă cât si pe
drum de ţară
|
J.J.Ehrler
“Banatul de la origini până
acum,-1774” Ed. Facla 1982
|
|
|
1982
|
|
|
|
0
|
0
|
1774
|
Drumuri
|
Cadărul apare la pag. 159, pe drumul de
ţară de la Timişoara la Dognecea, cu una
staţie situata la 2 1/2 mile de Sacoşu
Turcesc si 2 ¼ mile de Berzovia( mila
germana fiind socotită la 4000 stânjeni,
respectiv 7,585 hm)
|
J.J.Ehrler
“Banatul de la origini până
acum,-1774” Ed. Facla 1982
|
|
|
1982
|
|
|
|
0
|
0
|
1774
|
Drumuri
|
Ehrler,- Cap XII, Itinerariu Banaţean de
călătorie, atât pe drum de posta cât şi pe
drum de ţară
|
J.J.Ehrler
“Banatul de la origini până
acum,-1774” Ed. Facla 1982
|
|
|
1982
|
|
|
|
0
|
0
|
1774
|
Drumuri
|
Cadărul apare la pag. 161, pe drumul de
poşta de la Timişoara la Bocşa, cu una
staţie situată la 2 1/2 mile de Sacoşu
Turcesc si 2 ¼ mile de Berzovia( mila
german•a fiind socotita la 4000 stânjeni,
|
J.J.Ehrler
“Banatul de la origini până
acum,-1774” Ed. Facla 1982
|
|
|
1982
|
|
|
|
0
|
0
|
1774
|
Atestare
|
Ehrler,- conform notei 171 făcută de Costin
Feneşan în calitate de traducator şi
comentator,- prezintă localitatile din Banat
conform cu împărţirea administrativă
dinainte de organizarea graniţei militare.
|
J.J.Ehrler
“Banatul de la origini până
acum,-1774” Ed. Facla 1982
|
|
|
1982
|
|
|
|
0
|
0
|
1774
|
Cadastrul Drumurilor Cadarene
|
În anul 1774, satul Cadăr avea o poziţie economică importantă, ştiut fiind că aceste trasee deserveau în special interese economice, comerciale, dar serveau şi ca alte schimburi de valori, precum cele culturale sau spirituale.În perioada medievală pe lângă drumurile de poştă mai existau si drumuri de ţara, drumuri care de obicei legau două localităţi mai importante, târguri sau oraşe şi al căror traseu strabatea cele mai importante localităţi .In acest sens Cadărul este consemnat ca staţie a Drumului care facea legătura intre Timişoara şi Dogneacea. Traseu respectiv măsura 91/2 mile germane şi avea doar trei staţii intermediare: Sacoşu Turcesc, Cadăr si Berzovia.
Iata cum arăta traseul Timisoara Dognecea
Timişoara staţie plecare
Sacosul Turcesc la 2,1/2 mile cu 1 staţie
Cadar la 2,1/4 mile cu 1 staţie
Berzovia la 2 mile cu 1 staţie
Dognecea la 9,1/4 mile
Alt traseu derivat
Timişoara Bocşa
Timişoara staţie plecare
Sacosu Turcesc la 2,1/2 mile cu 1 staţie
Cadăr la 2,1/4 mile cu 1 staţie
Berzovia la 2 mile cu 1 staţie
Bocşa la 1,1/4 mile cu ½ staţii
|
J.J.Ehrler
“Banatul de la origini până
acum,-1774” Ed. Facla 1982
|
|
|
1982
|
|
pag 159 si160
|
|
0
|
0
|
1774
|
Atestare
|
Ehrler,- conform notei 171 făcută de Costin Feneşan în calitate de traducător şi comentator,- prezintă localităţile din Banat conform cu împărţirea administrativă dinainte de organizarea graniţei militare.
În Cercul Bârzavei apare Kadar(Cadăr) cu populaţie română
|
J.J.Ehrler
“Banatul de la origini până
acum,-1774” Ed. Facla 1982
|
|
|
1982
|
|
135
|
|
0
|
0
|
1774
|
Drumuri publice
de ţară
|
Ehrler,- Cap XII, Itinerariu Bănăţean de călătorie, atât pe drum de poştă cât şi pe drum de ţară.
Cadărul apare la pag. 159, pe drumul de ţară de la Timişoara la Dognecea, cu una staţie situată la 2 1/2 mile de Sacoşu Turcesc şi 2 ¼ mile de Berzovia( mila germană fiind socotită la 4000 stânjeni, respectiv 7,585 km)
|
J.J.Ehrler
“Banatul de la origini până
acum,-1774” Ed. Facla 1982
|
|
|
1982
|
|
159
|
|
0
|
0
|
1774
|
Drumuri publice de poştă
|
Ehrler,- Cap XII, Itinerariu Bănăţean de călătorie, atât pe drum de poştă cât şi pe drum de poştă.
Cadărul apare la pag. 161, pe drumul de poştă de la Timişoara la Bocşa, cu una staţie situată la 2 1/2 mile de Sacoşu Turcesc şi 2 ¼ mile de Berzovia( mila germană fiind socotită la 4000 stânjeni, respectiv 7,585 hm)
|
J.J.Ehrler
“Banatul de la origini până
acum,-1774” Ed. Facla 1982
|
|
|
1982
|
|
161
|
|
02
|
11
|
1776
|
Şcoli
|
149.-Împărătesa Maria Tereza înfiinţează prin decret şcoli primare în toate comunele bănăţene locuite de ortodocşi, învăţământul urmând a fi organizat de către cler
|
I.D.Suciu, s.a.
“Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului”
Ed.Mit.Ba.1980
|
|
|
1980
|
Volumul 1
|
351
|
|
02
|
11
|
1776
|
Preoţi
|
150.-Statistica eparhiei Timişoara, Protopopiatul Jebel
Preot Gruia Moiseev, hirotonisit la 01.11.1765, pentru parohia din Cadăr cu 94 case
|
I.D.Suciu, s.a.
“Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului”
Ed.Mit.Ba.1980
|
|
|
1980
|
Volumul 1
|
372
|
|
0
|
0
|
1776
|
Atestare
|
Este atestată Şcoala din Cadăr.
|
Coordonator .A.Micşa
“Ghid MM a local.jud.Timiş”
|
10
|
02
|
2000
|
Ediţia 2000
|
184
185
|
|
14
|
07
|
1777
|
Şcoala
|
151.-Teodor Iancovici, directorul şcolar din Timişoara, raportează guvernului starea şcolilor din eparhie;
3.- Protopopiatul Jebel:
Parohii care au şcoli: Jebel, Şosdea, Şipet, Vermeş, Valeapai
Parohii fără şcoli: Unip,...Berini, Cadăr,....Duboz, ...Buziaş, Blajova, ....total 31 localităţi.
|
I.D.Suciu, s.a.
“Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului”
Ed.Mit.Ba.1980
|
|
|
1980
|
Volumul 1
|
379
|
|
0
|
0
|
1780
|
Biserica veche din Cadăr
|
Bisericaveche a fost mică acoperita cu sindrilăşi construităîn anul 1780, din lemn având o lungime de 13,5 m si o lătime de 6 m, inăltimea pereţilor era de 2 m, în vârful turlei avea o cruce dublă care în prezent se află pe monumentul care s-a ridicat pe locul fostului sfânt altar.
Inainte de aceasta biserica dupa afirmatiile bătrânilor era o biserică veche cea confirmatăîn antimise, despre care se spune ca era acoperita cu tulei şi avea amplasamentul undeva pe Valea Popii.
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadar”
|
|
|
1935
|
Aflat la Sf. Biserica ortodoxa din Cadar
|
Pag.
10-14
|
|
0
|
0
|
1783
|
Atestare
|
Bisericadin Cadăr atestare conf. Mitropoliei Banatului
|
Coordonator .A.Micşa
“Ghid MM a local.jud.Timiş”
|
10
|
02
|
2000
|
Ediţia 2000
|
184
185
|
|
0
|
0
|
1792
|
Baroni
|
Duca şi-a câştigat titlul de conte în data de 26.VII.1792, iar rangul de baron
şi atributul „de Kádár” în data de 17.VII.1816.
După moartea sa (1822) moşia şi satul Cadar au fost moştenite de fiul său Ştefan , iar o altă moşie de la Şipet, achiziţionată de mareşal în 1810, a fost moştenită de fiul lui Ştefan Petru Duca. Localitatea Şipet, la 9 Km în Sud de comuna Tormac, a fost amintită în documentele vremii, de prima dată, din timpul ocupaţiei turceşti Sipet, Šipet, Sebed, 1569-1579, Sipet, 1700, Schipeth, 1717, 1723, Sipet, 1808 (Lipszky Ioannes).
- Dintre descendenţii lui Petru s-au remarcat Nicolae (1828-1886), care a fost pretor (1848), prim pretor în districtul Ciacova şi, tot în acel an, subprefect (1861).
- Fratele acestuia Gheorghe a fost notar prim onorific (1861).
- Dintre descendenţii lui Ştefan s-au remarcat Emil (1835-1885), care a fost vicenotar onorifi c al comitatului Timiş.
- Fratele acestuia Eugen (?-1887) a fost jurat (1861), iar în perioada 1867-1873 prim pretor al comitatului Timiş.
- Fiul lui Emil, Gheza , zis Jean (21.XII.1866-1913) a desfăşurat o activitate diplomatică importantă. În slujba împăratului şi regelui a îndeplinit funcţii de consilier relaţii externe, consul şi secretar al reprezentanţelor externe, activând la Viena, Budapesta, Bucureşti, Athena,Belgrad, Lisabona, Stuttgart, Constantinopol, Haga precum şi în diferite locaţii din America de Sud. A fost ales membru pe viaţă al Parlamentului
(Camerei Magnaţilor). Până la sfârşitul vieţii a fost deputat în Parlament şi moşier la Cadăr.
A fost un susţinător consacrat al dezvoltării vieţii economice,culturale, spirituale româneşti şi în deosebi a celeireligioase ortodoxe. Era o persoană
influentă în alegerea preoţilor de rang înalt .
|
ANALELE BANATULUI, S.N., Arheologie-Istorie, XII-XIII, 2004-2005
http://www.infotim.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm
|
|
|
2004-200 5
|
|
Pag.348
|
|
0
|
0
|
1792
|
Precizare
|
Numele baronului Duca a fost scris in functie de puterea administrativa dominantă a timpului. Aşa cum rezultă din arborele familiei Duca făcut prin cercetare amănunţită de Gheza Duca, antecesorii acestuia au purtat numele de DUCA, familia fiind de origine macedono-română
|
Cronica parohială de preotul T.R.Perianu.
|
|
|
|
|
|
|
0
|
0
|
1792
|
Proprietate
|
Comerciantul Mihai Duca cumpără domeniile Cadăr şi Şipet obţinând şi înnobilarea
|
I.D.Suciu
“Mon.Mit.Ban.
Ed.Mit.Ban.1977”
|
|
|
1977
|
Ediţia 1977
|
129
|
|
0
|
0
|
1792
|
Venirea lui Duca la Cadar
|
Mihail al V-lea Duca (1716-1792) tatal lui Petru Duca ( 1755- 1822) a cumpărat la 1792 domeniile Cadăr şi Şipet obtinând şi înobilarea
|
I.D.Suciu
Monografia Mitropoiei Banatuluui
Timisoara 1977,
|
|
|
1977
|
Editura Mitropoliei Banatului
1977
|
pag 128, 129
|
|
0
|
0
|
1806
|
Structura extravilană a satui
|
Denumirea zonelor din extravilan: Marginea, Piret, Ţărigare, Luncă, Tramnic, Flămânda, Prăjina, Străjeret, Omis:Riminenţă
|
Arhivele nationale Timis
FONDUL 335 COLECŢIA PERSONALĂ NICOAE ILIEŞU
Fondul nr. 22/27 file
|
|
|
|
936-1962
Monografia comunelor 1-510
nr. fond 1
|
Nr. dosar.1
Pag 370-375
|
|
0
|
0
|
1806
|
Alte informaţii
|
Pârâu: Pogănişul
Partea stângă s pârâului Pogăniş
Date avem din sec XVII_lea în conscripţia 1717 cercul Ciacova, în harta 1717 apare Kada, în harta oficială 1761 apare Kadăr.
În anul 1806 statul vinde comuna baronului Petre Duka, care ia titlul de Petre Duka de Cadăr.
Vatra de astăzi este stabilită de Petre Duka în 1810.
El a concentrat casele răsfirate de-a lungul părâului Gozopar şi aduce colonişti.
Se susţine de către istoricii Banatului că în apropierea Cadărului ar fi existat în evul mediu comuna Peturlaca.
Tradiţia poporului nu face însă nici o referire despre aceasta localitate.
|
Arhivele nationale Timis
FONDUL 335 COLECŢIA PERSONALĂ NICOAE ILIEŞU
Fondul nr. 22/27 file
|
|
|
|
936-1962
Monografia comunelor 1-510
nr. fond 1
|
Nr. dosar.1
Pag 370-375
|
|
0
|
0
|
1806
|
Proprietar
|
Este cumpărată de la erariu de Petru Duka care o posedă până la 1878
|
Ioan Lotreanu
“Monografia Banatului”
Vol 1 1935
|
|
03
|
1935
|
|
100
|
|
0
|
0
|
1807
|
Scoala matematică
|
În anul 1807 la cererea regimentului grăniceresc româno-iliric , Curtea de la Viena a aprobat înfiinţarea unei şcoli de matematică la Caransebeş( algebră, geometrie, gramatică, desen, geografie) predare limba germană şi pregătire subofiţeri pentru regimentul grăniceresc.Şcoala a funcţionat până în anul 1854
|
“Istoria învâţământului din România”
volumul I
de la origini până la 1821
Cordonator
Acad.Stefan Pascu
Bucureşti
EDP 1983
|
|
|
|
|
|
|
0
|
0
|
1807
|
Scoala matematică
|
În judeţul Timiş au funcţionat în anii şcolari:
1823/1835 ;
un număr de 187 şcoli 175 invăţători 8110 elevi
1842/1843 ;
un număr de209 şcoli,2o9 invăţători,8332 elevi,
1845 ;
un număr de202 şcoli,292, invăţători,9399 elevi( 1129 fete )
|
“Istoria învâţământului din România”
volumul II
de la 1821-1918
Anghel Manolache
Gheorghe Bărcuţă
Bucureşti
EDP 1993
|
|
|
|
|
|
|
0
|
0
|
1810
|
Amplasament
|
A fost puse bazele satului nou pe un amplasament mai ridicat si protejat de inundaţii
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
1947
1950
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
6
|
|
0
|
0
|
1810
|
Amplasament
|
Petre Duca pune baza noi vetre a satului cu străzi drepte şi amplasamente ordonate după model european. Tot acest baron a adus colonişti din zona Cenadului, dintre care se menţionează familia Grozav
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
1947
1950
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
3
|
|
0
|
0
|
1814
|
Palat Duca
|
Dupa ce a primit proprietatea si titlul de baron de Cadăr, Petru Duca si-a zidit o locuinţă familială în mijlocul unui parc de 9 iugare
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
|
Pag.3
|
|
0
|
0
|
1814
|
Sistematizare
|
A continuat sistematizarea şi reaşezarea satului pe actuala vatră, loc ferit de inundaţii şi mai igenic, cu străzi rectangulare şi după reguli urmanistice moderne. Amplasamentul vechi era in apropiere de locul actual numit Valea Popii
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
|
Pag.3
|
|
0
|
0
|
1814
|
Colonizare
|
După reorganizarea satului, Petru Duca a colonizat cetăţeni din zona Cenadului, se reţine numele Familiei Grozavu
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserica din Cadar
|
Pag.5
|
|
0
|
0
|
1814
|
Castelul
|
Pe o suprafaţă de 9 iughere s-a zidit castelul Duca în anul 1814, începând cu o locuinţă familială şi încheind cu un frumos parc
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
1947
1950
|
|
3
|
|
0
|
9
|
1817
|
Atestare
|
Domeniul Cadar s-a aflat in posesia familiei Duca, prin donaţie imperială, alături de domeniul Şipet. În septembrie-octombrie 1817, baronul Petre Duca i-a însoţit pe împăratul Francisc I şi pe soţia sa, Augusta Carolina, în calatoria acestora prin Banat.
|
http://www.timisoaraexpress.ro/ghid-util/16-lucruri-de-situt-despre-tormac_15671
|
1
|
5
|
2015
|
|
|
|
0
|
0
|
1817
|
Sigiliul de Cadăr
|
Astfel, pe un document emis în anul 1817 se
află sigiliul comunei Voiteg, similar cu sigiliul satului Costei aflat pe un
document din anul 1830 sau cu cel al satului Vărădia identificat pe un document
din anul 1864.
Si în celelalte două plăsi – Timis si Lipova - satele au folosit sigilii având ca emblemă capul de înger (Beregsău Mare, Cadar, Giroc, Icloda, Sacosu
Turcesc, Uliuc, Unip, Urseni din plasa Timis si BelinŃ din plasa Lipova).având în emblemă capul de înger,fără a se preciza însă anul apariţiei sigililui
|
Sigiliul satului Cadar
MARIA VERTAN
SIGILII
de sate, comune si târguri din Banatul istoric
(secolele XVIII-XIX)
|
|
|
|
Catalog
Editura BRUMAR
Timisoara – 2006
|
pagina 13, randul 25
|
|
0
|
10
|
1817
|
Atestare
|
În septembrie-octombrie 1817 baronul Petre Duca i-a însoțit pe împăratul Francisc I și pe soția sa Augusta Carolina în călătoria acestora prin Banat.
|
WIKIPEDIA
Localitatea Cadăr
|
15
|
4
|
2015
|
Internet
|
|
|
0
|
0
|
1822
|
Deces
|
Duka Peter
|
Inscrptie Cripta
|
26
|
6
|
2003
|
|
Cripta
|
|
0
|
0
|
1822
|
Colonizare
|
În cronica sa din 1907/1908, Alexandru Lazăr mai aminteşte de colonizarea Cadărului cu familii din părţile Cenadului.
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
1947
1950
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
4
|
|
0
|
0
|
1822
|
Baron
|
Petre Duka a răposat la Viena şi a fost înmormântat în mausoleul ordinului Maria Tereza, Osemintele răposatului Petre Duka au fost aduse în ţară de strănepotul său Gheza Dukan în anul 1907
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
1947
1950
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
3
|
|
0
|
0
|
1838
|
Episcopie
|
Mutarea sediului Episcopiei de la Caransebeş la
Timişoara
|
Pr.Gh.Cotoşman
Banatenii si Episcopia
Timişoarii
|
|
|
|
|
|
|
0
|
0
|
1839
|
Statistici
|
În anul 1839 comuna avea 724 locuitori din care 714 ortodocsi, 10 catolici
În anii 1843/44,comuna avea – 555, locuitori; în 1851,-500; în 1863,-589;în 1870,-644;
|
Arhivele nationale Timis
FONDUL 335 COLECŢIA PERSONALĂ NICOAE ILIEŞU
Fondul nr. 22/27 file
|
|
|
|
936-1962
Monografia comunelor 1-510
nr. fond 1
|
Nr. dosar.1
Pag 370-375
|
|
0
|
0
|
1843
|
Statistici
|
1890, comuna avea 729 locuitori (români 543, unguri 97, germani 25, slovaci22, sârbi 20, alţii 22,)
In anul 1910,comuna avea 748 locuitori
În anul 1930, comuna avea 691 locuitori
|
Arhivele nationale Timis
FONDUL 335 COLECŢIA PERSONALĂ NICOAE ILIEŞU
Fondul nr. 22/27 file
|
|
|
|
936-1962
Monografia comunelor 1-510
nr. fond 1
|
Nr. dosar.1
Pag 370-375
|
|
0
|
0
|
1848
|
Eveniment
|
1848-1849 - s-a declansat un conflict deschis între ungurii din Tormac şi romănii din satele Şipet, Berini, Cadăr, Sacoş şi Blajova, fiind nevoie de intervenţia comandamentului militar de la Timişoara;
|
http://www.timisoaraexpress.ro/ghid-util/16-lucruri-de-stiut-despre-tormac_15671
|
1
|
5
|
2015
|
|
|
|
0
|
0
|
1848
|
Preot revolutionar
|
Preotul paroh al Cadărului din anul 1848, Ioan Musteti s-a alăturat iureşului revoluţionar şi a participat la acelea evenimente de nemultumire a celor asupriţi. A dispărut pe câmpul de luptă fară a se mai cunoaşte nimic despre acest brav slujitor al altarului care a înteles suferinţele enoriaşilor sai şi s-a hotărât la lupta directa pentru revendicarile drepturilor acestora.Acest fiu al Cadarului poate fi considerat un erou.
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
BISERICA BANĂŢEANĂ, anul VIII, Nr 21-23, Timişoara 6 iunie 1948,
|
p. 5, 6
|
|
0
|
0
|
1865
|
Deces
|
Duka Teodor
|
Inscrpţie Criptă
|
26
|
6
|
2003
|
|
Criptă
|
|
0
|
0
|
1866
|
Deces
|
Duka Ecaterina
|
Inscrpţie Criptă
|
26
|
6
|
2003
|
|
Criptă
|
|
0
|
0
|
1867
|
Deces
|
Duka Stefan
|
Inscrptie Criptă
|
26
|
6
|
2003
|
|
Criptî
|
|
0
|
0
|
1869
|
Populaţia
|
Recensământul din 1869, localitatea Cadăr avea 644 locuitori
|
Coordonator .A.Micşa
“Ghid MM a local.jud.Timiş”
|
10
|
02
|
2000
|
Ediţia 2000
|
185
|
|
0
|
0
|
1878
|
Proprietar
|
Cadarul ajunge în proprietatea baronului Mihai
Nicolici
|
Ioan Lotreanu
“Monografia Banatului”
Vol 1 1935
|
|
|
1935
|
|
100
|
|
26
|
2
|
1884
|
pompieri
|
Formaţia de Pompieri Voluntari din comuna Tormac, judeţul Timiş a fost înfiinţată în data de 26.II.1887.de către Gheza Duca , sub patronajul soţiei sale. Se presupune ca înteresul principal formatiei a fost Castelul Duca din Cadar. Despre existenţa steagului pompierilor din perioada de început nu avem date. Steagul actual al pompierilor din Tormacm fost sfinţit în data de 20.X.1912. Conform înscripţiei fundei, cu cele două panglici, patroana steagului a fost soţia baronului Géza Duka de Kádár (1866-1913),
|
ANALELE BANATULUI, S.N., Arheologie-Istorie, XII-XIII, 2004-2005
http://www.infotim.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm
|
|
|
|
|
|
|
0
|
0
|
1885
|
Deces
|
Duka Emil
|
Inscrptie Criptă
|
26
|
6
|
2003
|
|
Criptă
|
|
0
|
0
|
1886
|
Deces
|
Duka Eugen
|
Inscrptie Criptă
|
26
|
6
|
2003
|
|
Criptă
|
|
0
|
0
|
1889
|
Proprietar
|
Ultimul proprietar este Geza Duka si Stefan
Csepregi.
|
Ioan Lotreanu
“Monografia Banatului”
Vol 1 1935
|
|
|
1935
|
|
|
|
0
|
0
|
1889
|
Proprietar
|
Ultimul proprietar este Geza Duka şi Stefan Csepregi.
|
Ioan Lotreanu
“Monografia Banatului”
Vol 1 1935
|
|
03
|
1935
|
|
100
|
|
0
|
0
|
1890
|
Formă administrativă
|
Cadărul făcea parte din Comitatul Timiş, districtul Buziaş ca reşedinţă de comună cu 729 locuitori
|
Gheorghe Drinovan
“Micromonografia judeţului Timiş”1973
|
|
|
1973
|
|
245
|
|
0
|
0
|
1895
|
Deces
|
Duka Elisabeta
|
Inscrptie Criptă
|
26
|
6
|
2003
|
|
Criptă
|
|
0
|
0
|
1900
|
Populaţia
|
La recensământul din 1900, localitatea Cadăr avea 813 locuitori
|
Coordonator .A.Micşa
“Ghid MM a local.jud.Timiş”
|
10
|
02
|
2000
|
Ediţia 2000
|
185
|
|
0
|
0
|
1902
|
Deces
|
Duka Petru
|
Inscrptie Criptă
|
26
|
6
|
2003
|
|
Criptă
|
|
0
|
0
|
1903
|
Demolare
|
Biserica construită in 1780 a fost demolată în anul 1903, pe locul ei construindu-se actuala biserică din zid
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadar”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadar
|
Pag.
10-14
|
|
21
|
7
|
1903
|
Biserica noua
|
S-a pus piatra fundamentală la biserica nouă
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cada
|
Pag.
10-13
|
|
21
|
6
|
1903
|
Biserica noua
|
S-a inceput şi făcut prima săpătura la fundaţia bisericii noi. Biserica noua a fost zidită de Arh.Kassay Janos din Timişoara pentru suma de 40.000 coroane din care biserica ( enoriaşii ) au suportat 10.500 coroane, restul fiind suportaţi de ctitorii bisericii baronul Gheza Duca si soţia sa Ioana Duca
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cada
|
Pag.
10-13
|
|
0
|
0
|
1903
|
Ctitorul bisericii
|
Ctitorul principal al bisericii noi din Cadăr a fost baronul Gheza Duca şi soţia sa Ioana Duca care au suportat majoritatea cheltuielilror pentru realizarea sfântului lăcaş.
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cada
|
Pag.
10-13
|
|
20
|
6
|
1903
|
Biserica veche
|
Biserca veche a fost din bârne, acoperită cu şindrilă şi a fost construită în anul 1780, avea o lungime de 13,5 m şi o lăţime de 6 m. Iar înălţimea de 2 m. Avea zidurile proptite. Fundaţia era din piatra albă de codru.
În curtea bisericii vechi se aflau următoarele morminte.
Preot Alexa Gheorghiu, Preot Natan Cărăbaş, Persida, fta lui alexa şi sotia lui Cărăbaş, Tărani fruntaşi Sima Jurca şi Pavel Hegheş şi mormântul ficei lui Florea Suru din Vălişoara.
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cada
|
Pag.
10-13
|
|
0
|
0
|
1903
|
Biserica veche
|
Biserica în sat exista din anul 1743 conform a doua antimise vechi ale episcopului Arsenie din anii 1743 si 1779 dat de episcopul Moise Putnic
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cada
|
Pag.10
|
|
0
|
0
|
1904
|
Biserica
|
Biserica actuală ortodoxa s-a zidit în anul 1904
|
Ioan Lotreanu
“Monografia Banatului”
Vol 1 1935
|
|
|
|
|
|
|
0
|
0
|
1904
|
Sf. Biserica Consemnari
|
Pictorul bisericesc Filip Matei din Bocşa, a pictat tâmpla bisericii in 1904
|
Preot Tovie R. Perianu
|
|
|
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat la Babescu Ioan din Cadăr
|
Pag.4
|
|
17
|
10
|
1904
|
Sfintirea bisericii
|
La data de 17 octombrie 1904 a avut loc presfintirea bisericii cu prezenţa Propresbiterului de Buziaş Ioan Pepa şi a preoţilor, Eugen Gheorghiu, Cadăr, Isaia Suru Duboz, Emil Gheorghiu, Şoşdea, p.monah Macarie Guşcă de la Mănăstirea din Valea Godinova Bocşa,
|
Corul din Ictar
condus de invăţătorul Virgiliu Amandia
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cada
|
Pag. 13
|
|
0
|
0
|
1904
|
Iconostas
|
Iconostasul bisericii, scaunele au fost realizate de fraţii Cotârlă din Orviţa
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
Pag. 14
|
|
0
|
0
|
1904
|
Iconostas
|
Pictura de pe Iconostas a fost executată în stil renaştenian de către pictorul Filip Matei din Bocşa
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
Pag. 14
|
|
0
|
0
|
1906
|
Deces
|
Duka Maria
|
Inscrptie Criptă
|
26
|
6
|
2003
|
|
Criptă
|
|
27
|
9
|
1907
|
Exhumare
|
Prin grija lui Gheza Duca au fost exhumate rămăşiţele pământeşti a lui Petru Duca si aduse cu trenul de la Viena şi depuse in Cripta familiei din Biserica ortodoxa Cadăr Cortegiul a fost fabulos cu prapori si 12 bătrâni mai de seama ai satului. Au participat săteni din satele invecinate, preoti, dascăli şi elevi. Protopresbitier al Buziasului Ioan Pepa a oficiat sfâna slujbă.
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
Pag.4
|
|
0
|
0
|
1907
|
Biserică
|
Amplasamentul bisericii vechi, care se afirmă că era acoperită cu tulei, era în satul vechi
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
5
|
|
0
|
0
|
1907
|
Baron
|
Evenimentele legate de Exhumarea osemintelor lui Petre Duka sunt prezentate de învăţătorul Alexandru Lazăr în “Cronica şcolară a anului 1907/1908” reluate şi de Valeriu Perianu
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
3, 4
|
|
0
|
0
|
1907
|
Amplasament
|
Amplasamentul Cadărului, satul vechi conform cronicii invăţătorului A Lazăr era departe de actuala vatră a stului
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
5
|
|
0
|
0
|
1907
|
Amplasament
|
Amplasamentul satului era mult mai spre vest aproape de gozopar, satul avea casele îmrăştiate, răzleţe se afirmă în textul lui Perianu citându-l pe A.Lazăr
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
5,6
|
|
0
|
0
|
1910
|
Sf. Biserica Consemnari
|
In anul 1910 s-a facut Praporele mare cu 3 ruzi din banii bisericii
|
Preot Tovie R. Perianu
|
|
|
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat la Babescu Ioan din Cadar
|
Pag.3
|
|
0
|
0
|
1910
|
Sf. Biserica Consemnari
|
In anul 1910 s-a infintat Corului bisericesc bărbătesc condus de pr. T.Perianu
|
Preot Tovie R. Perianu
|
|
|
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat la Babescu Ioan din Cadăr
|
Pag.3
|
|
0
|
0
|
1910
|
Sf. Biserica Consemnări
|
Corul bărbătesc a deveit cor mixt care a funcţionat pânăîn anul 1925- conducator şi instructor a fost preotul parohTovi R.Perianu
|
Preot Tovie R. Perianu
|
|
|
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat la Babescu Ioan din Cadăr
|
Pag.3
|
|
0
|
0
|
1910
|
Populaţia
|
La recensământul din 1910, localitatea Cadăr avea 691 locuitori
|
Coordonator .A.Micşa
“Ghid MM a local.jud.Timiş”
|
10
|
02
|
2000
|
Ediţia 2000
|
185
|
|
0
|
0
|
1910
|
Ipoteza
|
După mărturia bătrânilor Dimitrie Popovici şi Paia Lăutaş,făcută în fata baronul Gheza Duca, pe drumul ce duce la Berini, după dealul Vaii popii la 200 m lateral a fost o cruce de rit gr.ort.roman, care ar fi amplasată pe locul unei vechi biserici românesti. Locul este considerat sfânt şi nu a fost arat niciodată
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
Pag.5
|
|
0
|
0
|
1912
|
Aprecieri
|
Baronul Gheza Duca a avut rol deciciv pe lângă autorităţile timpului în numirea lui Miron Cristea, episcop al Caransebeşului
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadar”
|
|
|
|
Foaia Diciezeana nr. 8
|
Pag.8
|
|
26
|
2
|
1913
|
Funerariile baronului
|
La punerea in criptă funerară a familiei, a corpului lui Gheza Duca, Corul Ion Vidu a înterpretat;
“ Eroi au fost, eroi sunt încă
Şi-or fi în nemaul românesc,
Căci rupţi suntem ca din stancă,
Românii ori şi unde cresc “
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
Pag.38
|
|
0
|
0
|
1913
|
Aprecieri
|
Baronul Duca pentru romani, a întervenit la ministrul cultelor Apponiy şi la secretarul de stat Balogh, astfel ca cursurile de limba romana oprite pe toată linia la Gimnaziul din Bisreica alba au fost reluate în anul 1912/1913
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Foaia Diciezeana nr. 8
|
Pag.8
|
|
0
|
0
|
1913
|
Funerariile baronului
|
Cuvant emoţionant şi plin de regret rostit de P.S.dr Miron Cristea, viitorul Patriarh al Romaniei, la funerariile baronului Gheza Duca a fost reprodus în Foaia Diceziana nr.7
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Foaia Diceiezeana nr. 7 ain anul 1913
|
Pag.27
|
|
0
|
0
|
1913
|
Declaratie
|
Declaraţia baronesei la moartea baronului
“ la Cadăr vor fi toate românesti, aşa cum sa dorit derăposatul”
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Foaia Diciezeana
|
Pag 29
|
|
22
|
2
|
1913
|
Aprecieri
|
Drapelul din Lugoj notează; Decesul Baronului Gheza Duca, unul din cei mai distinşi bărbaţi ai Banatului
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Drapelul din Lugoj
|
|
|
26
|
2
|
1913
|
Funerariile baronului
|
Miercuri la funerarile baronului Gheza Duca.
Au participat:
- Episcopul P.S. dr.Miron Cristea ( viitorul patriarh.), venit cu un tren special de la Lugoj,
- Vestitul cor Ioan Vidu din Lugoj.
- Ilustratia . Sa d. baron Mihail Nicolici
- Il. Sa d. baron Aladar Duca.
- Il. Sa d. baron Mihail Nicolici
- Il. Sa d-na baron Eugenia Duca.
- Magn. Sa Dl căpitan Mauriţiu de Remis, cu soţia sa.
- Dl. baron Bela Talian fost ministru.
- Dl baron Ioan Stoianovici.
- Comitele suprem al Comitatului Timiş Alexandru Fernczi.
- Comitele suprem al comitatului Caraş-Severin Zoltan Medve.
- Iosif Unger, protopretorulcercului Buziaş.
- Romolus Foruţ, prim medicul districtului Buziaş.
- Reprezentanţi de partide şi directori de bănci.
- Avocaţii dr.ig. Rona si Dr. Mali din Timişoara.
- Dr.Valeriu Branişte, directorul ziarului Drapelul din Lugoj.
- Numeroase autoritati locale, districtuale şi zonale.
- Preoţi locali şi din prototpopiat.
- Reprezntanţi ai presei si oficialităţi maghiare din Timişoara.
Un cuvant emotionant şi plin de regret a fost rostit de P.S.dr Miron Cristea
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
Pagina 30-32
|
|
0
|
0
|
1913
|
Deces
|
Duka Geza
|
Inscrptie Criptă
|
26
|
6
|
2003
|
|
Criptă
|
|
5
|
5
|
1914
|
Protocol
|
Se incheiat protocolul privind executatea testamentului baronului Duca Gheza, prin care acesta lasă donaţie bisericii din Cadăr 4040 coroane pentru acoperirea cheltuielilor de parastase şi altele survenita in urma rapaosării baronului
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
Pagina 43
|
|
0
|
0
|
1914
|
Populaţia
|
În 1914 Cadărul avea 618 suflete români, 30 de unguri, 6 nemţi şi 134 de case.
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
2
|
|
0
|
0
|
1917
|
Deces
|
Duka Joana
|
Inscrptie Criptă
|
26
|
6
|
2003
|
|
Criptă
|
|
0
|
0
|
1917
|
Documentele familiei Duca-eştilor
|
Dupa moartea baronesei Ioana Duca, Toate documentele familie Duca au disăprut misterios, dintre care, arborele familieişi un jurnal de note, pe care preotul T. Perianu a declarat le-a văzut personal în întâlnirile care le-a avut cu Ghreza Duca.
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
Pag.6
|
|
0
|
0
|
1918
|
Voluntari si eroi din primul Razboiul mondial
|
Voluntarii proveniţi din captivitatea italiană şi rusească pentru legiunea română au fost: Bistrean Ioan, Drăghina Toma, Marcu Alexandru, Popovici Nicolae ( bunicul meu dispre mamă , Taicamos ), Torneanţu Ilie, Oroslan Păun,Vâşcu Efta, Marcovici Stanciu.
Eroii Comunei:
1.- Babescu Trifon, soldat reg.61 mort pe frontul albanez
2.- Bărbosu Trăilă, soldat, reg 8 Honv. Mort pe fronutl rusesc
3.-Borca Ioan, soldatz reg 61 inf. mort pe fronul italian
4.- Binişan Gheorghe, soldat 8h, mort acasă în urma ranilor.
5.- Cireşan Ioan soldat reg.8 h mort pe frontul rusesc
6.- Chişozan Pavel soldat, 8h mort pe frontul rusesc
7.- Guriţă Petru , soldat 8 h mort în spitalul Laibach
8.- Grozav Gheorghe, soldat, 7 h prizonier în rusia
9.- Jurca Alexandru caporal, 8 h, prizonier rusia
10.- Jurca Ilie soldat, 8h, mort pe frontul din Rusia
11.- Jurca Vichentă, soldat 61 inf. mort pe frontul italian
12.- Mecea Alexandru caporal 61 inf. mort pe frontul italian
13.- Micu Ilie, soldat, 7 h , mort pe frontul rusesc
14.- Moisă Petru caporal, 8h, mort pe frontul rusesc
15.- Roşu Moisă soldat, 8h mort pe frontul rusesc la Lemberg
16.- Stanca Savu soldat 60 inf. mort pe frontul rusesc
17.-Stancu Ilie soldat, 7h, mort pe frontul rusesc.
18.- Stanca Simion 61 inf. mort pe frontul italian
19.- Stanca Trandafir fratele lui Stanca Simion, 8h, mort acasă în urma rănilor
20.- Tătar Alexandru soldat, 61 inf. mort pe frontul italian
21.- Torneanţu Gheorghe soldat, 61 inf. mort pe frontul italian.
Eroii încă nu au un monument în comună
Preotul Tovie Perian, a încercat colecta, dar până în prezent nu s-a putut obţine rezultate . Idea însă a rămas, nu este abandonată.Dăm un scurt memoriu al voluntarului Păun Oroslan( care lipseşte din colecţie)
|
Arhivele nationale Timis
FONDUL 335 COLECŢIA PERSONALĂ NICOAE ILIEŞU
Fondul nr. 22/27 file
|
|
|
|
936-1962
Monografia comunelor 1-510
nr. fond 1
|
Nr. dosar.1
Pag 370-375
|
|
0
|
0
|
1918
|
Rechizitii
|
Imediat la capătul războiului preotul din comună a fost pus sub pază politică, obligat fiind să se prezinte zilnic la biroul notarial.
Rechiziţie afară de produse agricole s-au făcut în căruţe şi cca 80 cai. Rechiziţţile s-au făcut într-un mod căt se poate de abuziv de către notarul evreu Spitzer şi comercianta Berta Ernest(evreică).
De aceea nu este de mirare ca soldaţii întorşi de pe front au comis unele fapte reprobabile.
Demobilizaţii devastează depozitul în care se afla grâul rechiziţionat împăţindu-l la cei lipsiţi, distrug locuinţa notarului Spitzer, băcănia lui Berta, şi devastează domeniul Băncii Agricole Ungare din Budapesta, care avea în comună moşii şi sălaşe.
Soldaţii de pe front de fiind organizaţi milităreşte nu au putut să se opună invaziei unor trupe de gardişti maghiari care au ocupat comuna în zorii zilei de 3 mai 1918. Erau 60 de gardişti cu 2 mitrliere sub comanda unui ofiţer maghiar, au început schingiuirea şi terorizarea locuitorilor. Spânzură pe Gheorghe Micu, pentru că acesta afirmativ ar fi ameninţat pe notarul evreu Spitzer.
Eudoxia Popovici o femeie îngrozită de atrocităţile maghiarilor încercând să fugă din calea călăilor gardişti este împuşcată.
Garda naţională română nu sa putut înfiinţa din cauza că imediat după prăbuşirea frontului austro-ungar, comuna fost ocupată, de bandele gardiste maghiare, iar după alungarea acestora vine armata sârbă. Sârbii ţin ocupată comuna până în iulie1919, când intră în comună patrule din glorioasa armată română.
Sârbii cât au stat în comună s-au purtat bine, numai la retragere au rechizţionat 80 cai şi 180 vite cornute, în majoritate de la moşia băncii ungare care avea 1700 iugăre de pământ.
|
Arhivele nationale Timis
FONDUL 335 COLECŢIA PERSONALĂ NICOAE ILIEŞU
Fondul nr. 22/27 file
|
|
|
|
936-1962
Monografia comunelor 1-510
nr. fond 1
|
Nr. dosar.1
Pag 370-375
|
|
0
|
0
|
1918
|
Incompetenta,
lipsa de raspundere
|
COMENTARIU
Autorităţile locale, respectiv primăria, primarul şi consiliul local, au fost depăsite de evenimentele razboilui şi a disputelor teritoriale şi nu au ştiut să atragă legal în proprietate comunei bunurile imobiliare ale baronului Gheza Duca, castelul, parcul şi terenurile aferente.
Aceea zona distrusă ar fi putut deveni un obiectiv de interes major pentru comunăşi zonă, în special în perspectia viitoare ca obiect turistic.
|
Observaţie personala
|
|
|
|
|
|
|
0
|
0
|
1918
|
Revolta
|
Revoltă la Cadăr in anul 1918, după terminarea razboiului; Practic a început o acţiune în masă de distrugere şi jaf a bunurilor, clădirilor şi a parcului castelului.
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
Pagina 45
|
|
0
|
0
|
1918
|
Licitatie publica
|
Mobilierul familiei Duca, după moartea baronesei Ioana. a fost vândut la licitatie publică de către o bancă la care baronessa avea datorii neachitate.
Atunci s-au pierdut cele mai importante documente.
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
Pag.6
|
|
0
|
0
|
1918
|
Licitatie
|
Licitatie publică pentru recuperarea unor datorii a baronului la o banca din Budapesta. licitaţia s-a efectuat numai asupra bunurilor imobiliare aflate in castel, respectiv; mobilier, obiecte de valoare.
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
Pagina 45
|
|
0
|
0
|
1918
|
Revoluţie
|
În cronica bisericii şi în consemnările vremii în Cadăr a fost revoluţie mulţimea devastând castelul.
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
1947
1950
|
|
6
|
|
0
|
0
|
1918
|
Baron
|
S-a vândut la licitaţie publică bunurile familiei Duka, în contul unor datorii contractate cu diferite bănci.
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
1947
1950
|
|
6
|
|
0
|
0
|
1921
|
Formă administrativă
|
Cadărul făcea parte din Judeţul Timiş-Torontal, plasa Buziaş ca reşedinţă de comună cu 724 locuitori, aparţinându-i şi localitatea Duboz
|
Gheorghe Drinovan
“Micromonografia judeţului Timiş”1973
|
|
|
1973
|
|
245
|
|
0
|
0
|
1921
|
Sf. Biserica Consemnari
|
In anul 1921 s-a legat edificiul Sfintei biserici cu fier- fiind fundamentul cam slab ( ingust) lucrare care ne-a costat 24.000 lei
|
Preot Tovie R. Perianu
|
1
|
4
|
1928
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat la Babescu Ioan din Cadar
|
Pag.2
|
|
0
|
0
|
1925
|
Sf. Biserica Consemnari
|
In anul 1925 s-a cumparat pe seama biserici un clopot de 125 kgr. ( tonul E) de la firma “Nowotny “ din Timişoara pentru suma de 28.000 lei si un rând de ornate de la Libraria diceziana din Arad pentru suma de 7345 lei
|
Preot Tovie R. Perianu
|
1
|
4
|
1928
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat la Babescu Ioan din Cadar
|
Pag.2
|
|
0
|
0
|
1926
|
Sf. Biserica Consemnari
|
Evanghelia si Apostolul au fost legate la Timisoara in anul 1926 pentru suma de 2805 lei
Toate aceste lucrari s-au efectuat din banii Sfintei biserici, nearuncându-se nici un ban pe poporul credicios.
|
Preot Tovie R. Perianu
|
1
|
4
|
1928
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat la Babescu Ioan din Cadar
|
Pag.2
|
|
0
|
0
|
1927
|
Sf. Biserica Consemnar
|
In anul 1927, s-a cumparat un alt clopot de 316,5 kgr ( tonul A ) de la Firma “ Uzinele metalurgice Timişoara “ pentru suma de 63.000 lei
|
Preot Tovie R. Perianu
|
1
|
4
|
1928
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat la Babescu Ioan din Cadar
|
Pag.2
|
|
0
|
0
|
1928
|
Sf. Biserica Consemnari
|
Inainte de razboiul modial 1914-18, Biserica a avut 3 clopote, însă în razboi armata austro-ungară a rechizitionat şi luat 2, unul de 125 kgr. ( tonul Cis dodiez) unul de 310 krg ( tonul A ) . Am rămas cu cel mai mic.
|
Preot Tovie R. Perianu
|
1
|
4
|
1928
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat la Babescu Ioan din Cadar
|
Pag.2
|
|
0
|
0
|
1928
|
Sf. Biserica Consemnari
|
In anul 1928 s-au legat 14 carti de strană dintre cele primite de la Ministerul de culte în mod gratuit în anul 1926, la Tipografia diceziana din Cransebeş pentru suma de 3427 lei.
|
Preot Tovie R. Perianu
|
1
|
4
|
1928
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat la Babescu Ioan din Cadar
|
Pag.2
|
|
0
|
0
|
1928
|
Sf. Biserica Consemnari
|
In anul 1928 prin grija pr. T. Perianu s-au făcut două noi sf. cruci în tarină, una în locul celei veche din drumul spre Berini, langă linia ferată şi alta in drumul spre Iersig, ambele din lemn de salcâm, vopsite în alb si cu câte o icoană.
|
Preot Tovie R. Perianu
|
|
|
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat la Babescu Ioan din Cadar
|
Pag.4
|
|
0
|
0
|
1928
|
Sf. Biserica Consemnari
|
Tot in acest an s-au facut si 2 prapori mai mici cu icoane la pictorul bisericesc Filip Matei din Bocsa,
|
Preot Tovie R. Perianu
|
|
|
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat la Babescu Ioan din Cadar
|
Pag.4
|
|
0
|
0
|
1928
|
Sf. Biserica Consemnari
|
S-au făcut la 4 ferestre spre sud perdele, ca soarele să nu decoloreze praporii si tâmpla.
|
Preot Tovie R. Perianu
|
|
|
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat la Babescu Ioan din Cadar
|
Pag.4
|
|
0
|
0
|
1928
|
Sf. Biserica Consemnari
|
Tot in 1928 s-au procurat şi Mineiul lunei Decembrie (610 ) şi Ianuarie (560), legate gata de la Tipografia Cartor bisericeşti pentru suma de 1291 lei
|
Preot Tovie R. Perianu
|
|
|
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat la Babescu Ioan din Cadar
|
Pag.4
|
|
0
|
0
|
1928
|
Sf. Biserica Consemnari
|
Tot in 1928 s-a legat din nou Evanghelia veche de pe iconstas în piele roşie şi Catavasierul ( Ohtoicu) la Tipoghrafia diciezeana din Caransebeş pentru suma de lei 670. Şi s-a comandat tot acolo o icoana ( praznicar ) a hramului ( pe iconostas) “Invierea Domnului “ şi pe contrafată “ Inaltarea “ pentru suma de 699 lei.
|
Preot Tovie R. Perianu
|
|
|
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat la Babescu Ioan din Cadar
|
Pag.4
|
|
0
|
0
|
1928
|
Sf. Biserica Consemnari
|
In anul 1928 s-a cumpărat două rânduri de odăjdi de la firma Gh. Constantinescu din Bucureşti pentru suma de lei 30.000
Prin coleta de la credinciosi s-a realizat monumentul eroilor 25.000
|
Preot Tovie R. Perianu
|
|
|
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat la Babescu Ioan din Cadar
|
Pag.4
|
|
1
|
4
|
1928
|
Sf. Biserica Consemnari
|
Ceaslovul primit in dar de la Înaltul Minister al Cultelor şi artelor pe seama s. biserici ort. rom. din Cadar, în anul 1926 s-a legat in Caransebeş la Tipografia dicieziana pe cheltuiala sf. Biserici in anul 1928.
|
Preot Tovie R. Perianu
|
|
|
1928
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, aflat la Babescu Ioan din Cadar
|
Pag.1
|
|
0
|
0
|
1935
|
Poganisul
|
POGĂNIŞUL
Izvorăşte din partea de NV adunând izvoarle din jurul Obădiţei, Demeneşti şi Târnava, în apropiere de izvoarele Timişului.Are direcţia NV până la Remetea Pogăniş, de unde apucă spre VSV până la Valea Pai, NV tecând prin Dobos (Cadar), Blajova, Otveşti, Icloda, şi Uliuc, unde se varsă în Timiş. La Iersig se împarte în două ramuri care se impreună la Berini, unde formează o insulă.
Iar în stânga Soselei, pe lângă Iezeriş, Fârliug, Bărbosu, Iersig. Între Dubos şi Otveşti are două şi trei albii.Afluienţi mai de seamă Zorleanuţul Mic,
|
Arhivele nationale Timis
FONDUL 335 COLECŢIA PERSONALĂ NICOAE ILIEŞU
Fondul nr. 22/27 file
|
|
|
|
Dosar 22
|
Pag.13
|
|
0
|
0
|
1935
|
T.R.Perianu
pulicist si poet
|
Colaboratorii mai de seama ai „Foii Diecezane".*T. R. Perianu preot în Cadăr.
|
Foaia Diceziana nr. 1 pagina 11, Caransebes 6 ianuarie 1935
|
|
|
|
|
|
|
0
|
0
|
1935
|
Formă administrativă
|
Cadărul făcea parte din Judeţul Timiş-Torontal, plasa Buziaş ca reşedinţă de comună cu 644 locuitori, aparţinându-i şi localitatea Duboz
|
Gheorghe Drinovan
“Micromonografia judeţului Timiş”1973
|
|
|
1973
|
|
245
|
|
0
|
0
|
1935
|
Teren
|
Cadărul apartine judetului Timis-Torontal, plasa
Buziaş cu un hotar de 3940 jug•re
|
Ioan Lotreanu
“Monografia Banatului”
Vol 1 1935
|
|
03
|
1935
|
|
Pag. 100
|
|
0
|
0
|
1935
|
Scoala
|
Şcoala din Cadăr functionează cu o singură putere didactică
|
Ioan Lotreanu
“Monografia Banatului”
Vol 1 1935
|
|
03
|
1935
|
|
Pag. 100
|
|
0
|
0
|
1935
|
Locuitori
|
Cadărul apartinea judetului Timis-Torontal, plasa
Buziaş cu un număr de 644 de locuitori
|
Ioan Lotreanu
“Monografia Banatului”
Vol 1 1935
|
|
03
|
1935
|
|
Pag. 100
|
|
0
|
0
|
1935
|
Cor
|
Există cor barbatesc în comuna Cadăr
|
Ioan Lotreanu
“Monografia Banatului”
Vol 1 1935
|
|
03
|
1935
|
|
Pag. 100
|
|
0
|
0
|
1935
|
Case
|
Cadărul apartine judetului Timis-Torontal, plasa
Buziaş cu un număr de 85 de case
|
Ioan Lotreanu
“Monografia Banatului”
Vol 1 1935
|
|
03
|
1935
|
|
Pag. 100
|
|
0
|
0
|
1935
|
Casa nationala
|
Există casa natională în comuna Cadăr
|
Ioan Lotreanu
“Monografia Banatului”
Vol 1 1935
|
|
03
|
1935
|
|
Pag. 100
|
|
0
|
0
|
1935
|
Biserica
|
Preot Tovie Perian era preotul paroh al comunei Cadăr
|
Ioan Lotreanu
“Monografia Banatului”
Vol 1 1935
|
|
03
|
1935
|
|
Pag. 100
|
|
0
|
0
|
1935
|
Atestare
|
Cadărul apartinea judeţului Timiş-Torontal, plasa
Buzias, trecutul îndepartat nu este cunoscut
|
Ioan Lotreanu
“Monografia Banatului”
Vol 1 1935
|
|
03
|
1935
|
|
Pag. 100
|
|
0
|
0
|
1935
|
Teren
|
Cadărul avea un hotar de 3940 jugăre
|
Ioan Lotreanu
“Monografia Banatului”
Vol 1 1935
|
|
03
|
1935
|
|
Pag. 100
|
|
0
|
0
|
1935
|
Scoala
|
În Cadăr funcţiona o singură putere didactică
|
Ioan Lotreanu
“Monografia Banatului”
Vol 1 1935
|
|
03
|
1935
|
|
Pag. 100
|
|
0
|
0
|
1935
|
Locuitori
|
Cadărul aparţinea judeţului Timiş-Torontal, plasa Buziaş cu un număr de 644 de locuitori
|
Ioan Lotreanu
“Monografia Banatului”
Vol 1 1935
|
|
03
|
1935
|
|
Pag. 100
|
|
0
|
0
|
1935
|
Biserica
|
Biserica ortodoxă din Cadăr s-a zidit în anul 1904
|
Ioan Lotreanu
“Monografia Banatului”
Vol 1 1935
|
|
03
|
1935
|
|
Pag. 100
|
|
0
|
0
|
1935
|
Atestare
|
Aparţine judeţului Timiş-Torontal, plasa Buziaş, trecutul îndepărtat nu este cunoscut
|
Ioan Lotreanu
“Monografia Banatului”
Vol 1 1935
|
|
03
|
1935
|
|
Pag. 100
|
|
0
|
0
|
1935
|
Principalele odoare a bisericii
|
Odoarele Sfintei Bisrici din Cadăr:
- Pe Sfântul prestol; se afla o cruce veche, donată de baronul Gheza Duca, care se zice ca ar fi fost crucea lui Sf. Ioan Paleolog Duca, rege al Tesaliei, iar mai târziu patriarh ecumenic ( 1371-1410 ).
- Potirul este din metal aurit donaţie a contelui Hardegg.
- Clopoţeii sunt donaţia baronesei Ioana Duca comandaţi la Viena, patru la număr fiecare cu sunet deosebit.
- Canile pentru apăşi vin sunt din sticlă de Veneţia cu ramă de metal aurit, donaţie a baronesei Ioana.
- Pe sf. Prestol mai sunt doua sfeşnice mari din argint cu cinci brate comandate la Viena de baroneasa Ioana Duca.
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr
|
Pag.
15-16
|
|
0
|
0
|
1936
|
Sf. Biserică Consemnari
|
In anul 1936 s-a reparat Casa Parohiala ( fosta şcoală )
|
Preot Tovie R. Perianu
|
1
|
4
|
1928
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, se afla la Babescu Ioan din Cadar
|
Pag.2
|
|
0
|
0
|
1937
|
Monumentul eroilor
|
Monumentul eroilor din Cadăr a fost ridicat în anul 1937, prin coleta publicăşi putarea de grija a pr. T.R.Periani
|
Inscrptie pe Monument 1937
|
|
|
|
|
|
|
0
|
0
|
1937
|
Sf. Biserică Consemnari
|
In anul 1937 s-a reparat cripta şi s-a făcut trotuarul în jurul bisericii ( de caramidă )
|
Preot Tovie R. Perianu
|
1
|
4
|
1928
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, se afla la Babescu Ioan din Cadar
|
Pag.2
|
|
01.
|
02
|
1938
|
Mitropolia
|
S-a mutat sediului Mitropoliei de la Caransebeş la Timişoara
|
Pr.Gh.Cotosman
Bănătenii si Episcopia
Timişoarii
|
|
|
|
La conferinţa protopopescă semnează pentru parohia Cadăr
T.R.Perian
|
366
rând 11,
12
|
|
26
|
4
|
1942
|
T.R.Perianu
pulicist si poet
|
Text preluat din Foaia Diceziană;
„Oaze de lumină" sub acest titlu, preotul Tovie
R. Perianu din Cadăr publică un mănunchiu de frumoase articole, parte retipărite, unele din Foaia Diecezană. Părintele T. R. Perianu, colaboratorul nostru de altădată, în stilul lui vioiu îmbracă idei superioare, expuse cu sinceritate, presărate ici-colo cu un humor şi ironie atrăgătoare. E de dorit ca preoţii să ia exemplu dela acest frate al lor şi să-1 încurajeze, cumpărându-i, cartea.
|
Foaia Diceziana nr. 17
Caransebeş 26 Aprilie 1942
|
|
|
|
|
Pag.5
|
|
0
|
0
|
1942
|
Sf. Biserică Consemnari
|
In anul 1942 s-a reparat acoperişul bisericii şi s-au pus comă nouă pe toate 3 părţi şi s-a pus paratonier
Sa văruit biserica de două ori pentru 63.000 şi am vopsit ferestrele.
|
Preot Tovie R. Perianu
|
|
|
|
Ceaslov edit. 7-a, 1924, se afll la Babescu Ioan din Cadăr
|
Pag.4
|
|
0
|
0
|
1943
|
Sf. Biserica Consemnari
|
În anul 1943 Primaria a îngrădit parcul cu drot şi a mai făcut plantaţii ( castani şi tei ) pe marginea dru,mului din faţa bisericii şi din parc. Si la biserica au plantat câţiva castani şi tei şi platani şi plopi (plute)
|
Preot Tovie R. Perianu
|
|
|
|
Ceaslov edit. 7-a, 1924, se afll la Babescu Ioan din Cadăr
|
|
|
0
|
0
|
1944
|
Invaţământ
|
Tablou cu numele şi prenumele părinţilor care au dreptul de vot la alegerea celor 4 membrii al Comitetului şcolar din satul Cadăr, Timiş Torontal, în adunarea generală 27 August 1944 ora 14 , localul şcolii
Poziţia 14 Ioan Micşa
|
15/1944/P
|
|
|
|
|
Pag. 119 şi 120
|
|
7
|
9
|
1944
|
Evacuaţi
|
EVACUAŢI.
Tabel nominal
Despre evacuaţii care si-au mutat domiciliul din comuna Cadăr în muncipiul Timişoara ( Adresa primăriei comunei Cadăr nr 1070/1944)
-Ernszt Alexandru, Hildegard soţie, Toma fiu.
-Drash Malvina soacră
Adeverinţa 1013 din 6 septembrie
Se adevereşte de noi că următoarele persoane evacuate din Timişoara au fost cazate în comuna Cadăr se inapoiză la data de 7 septembrie 1944 cu căruţa de la Cadăr la Timişoara transportând şi lenjerie, haine, veselă şi alte bagaje:
Liezs Ecaterina, Liesz Margareta, Renye Elisabeta, Renye Rozalia.
S-a eliberat prezenta adeverinţă la juistificarea transportului
Tabel nominal cu evacuaţii care s-au înapoit la domiciliul
16.- Ebner Ecaterina Casnică, Ebner Inger casnică, Ebner Petru elev,
17.- Jorger Ana Maria, Jorger Gerlinde Potentz Elisabeta
18.- Liesz Ecaterina, Liesz Margareta
19.- Benye Cristina casnică, Benye Elisabeta,elevă, Benye Rozalia elevă, Benye Iosif elev.
|
Arhivele nationale Timis
FOND 549
FOND PRIMĂRIA COMUNEI CADĂR
|
|
|
|
DOSAR 759
1915-1968
|
|
|
0
|
0
|
1944
|
Statistci si evidente
|
Nr 2156/1944
2.X.1944
TR 6 oct.1944
Pretura plăşii Buziaş
Strict secret
Tuturor primăriilor
În conformitate cu ordinul Prefecturii Judeţului Timiş-Torontal nr 26682 II vă invităm să luaţi măsuri pentru intocmirea de tabele nominale cu toate rechiziţiile făcute fără plată şi de toate pagubele cauzate de Armata Roşie în trecerea prin comuna Dvs.
Pretor; Felician Tolea
Răspunsul Primăriei Cadăr cu nr1253 din 4 oct.1944
1.- Maşcoveţi Ruja 1 cal murg 50.000 lei
2.- Pataki Sigismud 1 cal murg 30.000 lei
3.- Zgonea Floare 1 plapumă 20.000 lei
4.- Primăria Cadăr 1000 kgr. Ovăz 18.000 lei
Au mai fost sechestrate si alte bunuri dar mulţi s-au ferit sa le declare
|
Arhivele nationale Timis
FOND 549
FOND PRIMĂRIA COMUNEI CADĂR
|
|
|
|
Fond;
14/1944/p
|
PAG.70
|
|
0
|
0
|
1947
|
Sf. Biserica Consemnari
|
Conemnarea pr. T. Perianu: de 3 ori am fost pe patul morţii şi Domnul m-a izbăvit
I.- La inceputul anului 1908 am fost bolnav de tifos. Am scăpat insă cu stomacul şi intestinele slabite.
II.- In toamna anului 1918, cand revoluţia era în toi am fost bolnav de morbul spaniol, o febrăşi tusă rea. Am scăpat şi din acest morb.
III.- In anul 1947 luna ianuarie cad la pat cu aprindere de plămâni( pneumonie). Cu ajutorul bunului Dumnezeu am scăpat şi acum de la moarte, cam greu fiind şi bătrân în anul 64 al etăţii. Am devenit însă astmatic.
Am un fiu pe Valeriu, care e diacon catedral în Timişoaraşi pe Marioara e soră de ocrotire în Cadăr
Semnează; Pr.T.R.Perianu
|
Preot Tovie R. Perianu
|
9
|
12
|
1847
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, se afla la Babescu Ioan din Cadar
|
Pag. 359
|
|
0
|
0
|
1947
|
Populaţia
|
În anul 1947 Cadărul avea 722 locuitori şi 170 de case. 3.960 iugăre de pământ
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
1947
1950
|
|
3
|
|
0
|
0
|
1950
|
Mişcarea populaţiei
|
Mişcarea populaţiei ( Cadăr şi Duboz )
1950 1951 1952 1953
Naşteri 9 11 12 15
Morţi 11 12 8 15
Născuţi morţi
Spor -2 -1 +3 0
Casatorii 13 11 7 5
Populaţia pe sexe 656 B 606F 1162 T
Pe grupe de vârste
82 persoane de la, la: 7-14 ani
104 persoane de la, la: 15-60 ani
805 persoane peste 60 171 ani
total persoane 1162
|
Arhivele nationale Timis
FOND 549
FOND PRIMĂRIA COMUNEI CADĂR
44/1953/p
|
|
|
|
50/1953
|
Pag.123
|
|
0
|
0
|
1950
|
Ipoteză
|
Comuna a avut o însemnatate deosebită în trecut, pentru că atunci când se încoronau regii Ungariei, se ducea pământ din această comună pentru ceremonialul depunerii jurământului de către aceşti regi unguri. Mărturie scrisă nu există. Există mărturie verbală a fostului primpretor al Buziaşului în timpul stăpânirii ungare şi a preotului din Cadăr Eugeniu Gheorghiu
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadar”
|
|
|
1947
1950
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserica din Cadăr
|
12
|
|
0
|
0
|
1950
|
Ipoteză
|
Se presupune că denumire satului a fost în vechime “CADER” care însemnă loc de staţionare pentru trupe. Poziţia topografică a Cadărul este favorabilă acestei situaţii întrucât pe malul stâng al Pogoniciului nu se inundă.
|
Valeriu Perianu
Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr”
|
|
|
1947
1950
|
Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserica din Cadăr
|
1
|
|
0
|
0
|
1951
|
Sf. Biserica Consemnari
|
In a. 1951 s-a reparat si pictat bis. De pict. Victor Jurca din Lugoj, cu cheltuiala sf. Biserici şi a credincioşilor.
|
Preot Tovie R. Perianu
|
|
|
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, se află la Babescu Ioan din Cadăr
|
Pag.6
|
|
0
|
0
|
1952
|
Statistci si evidente
|
SITUAŢIA
Numerică pe categorii de gospodării
Chiaburi Mijlocaşi Săraci
Cadăr 24 109 41
Duboz 5 109 38
Total com. 29 218 79
|
Arhivele nationale Timis
FOND 549
FOND PRIMĂRIA COMUNEI CADĂR
|
|
|
|
DOSAR 759
1915-1968
|
Pag.24
|
|
19
|
5
|
1952
|
Statistci si evidente
|
Situaţia verificată de tov. Bakos Gaspar în 6 Decembrie 1952 privind suprafeţele agricole insămânţate
……………………………………..
- chiabur Jurca Rusalin
- chiabur Crăciun Alexandru
- chiabur Crăciun Sima
|
Arhivele nationale Timis
FOND 549
FOND PRIMĂRIA COMUNEI CADĂR
|
|
|
|
Fond
25/1952/P
|
Nr. dosar
50/1952Pag.49
|
|
0
|
0
|
1952
|
Sf. Biserica Consemnari
|
1952 Primaria a refăcut şi îngrădit cu drot parcul din faţa bisericii
|
Preot Tovie R. Perianu
|
|
|
|
Ceaslov edit. 7-a, 1924, se află la Babescu Ioan din Cadar
|
|
|
0
|
0
|
1953
|
Sf. Biserica Consemnari
|
1953, Primaria a refăcut şi îngrijit Parcul comunal din faţa bisericii.
|
Preot Tovie R. Perianu
|
|
|
|
Ceaslov edit. 7-a, 1924, se află la Babescu Ioan din Cadar
|
|
|
0
|
0
|
1956
|
Aniversare comunista
|
50 ani
„Cinci noi gospodării colective. În cinstea zilei de 11 martie, ziua alegerilor de deputaţi pentru sfaturile populare, în comunele Cadar, Mănăstire, Fizeş din raionul Gătaia şi în comuna Sacoşul Mare şi satul Chevereş din raionul Lugoj au fost inaugurate ieri, 10 martie, cinci noi gospodării colective. Cu aceasta numărul gospodăriilor colective din regiunea noastră creşte la 280“.
|
(Drapelul Roşu din 11 martie 1956).
|
|
|
|
|
|
|
0
|
0
|
1956
|
Statistci si evidente
|
DECLARAŢII DE DONARE ÎN FAVOAREA STATULUI A PAMÂNTULUI
Ciuca Gheorghe Duboz, 2,38 ha
Guleran Alexandru Duboz, 3,64
Chiodan Miron Duboz 1,88 ha
Roşu Aurel Lugoj, 1,88
Ciuca Busuioc Duboz 1,88
Lugojan Ioan Duboz, 3,44
Jebelean Gh, Duboz 1,88
Jebelean Eva., Duboz 3,1/2
Scrum Ion, Cadăr nr.208, 3,33 ha
Samoilă Ioan Cadăr, 5,12ha
Crăciun Ioan Cadăr nr. 64, 5,36 ha
Libră Alexandru 205, 2,19 ha
Petruţ Nicolae, 2,32ha
Vezoc Ioan 11,42 ha
Menhart Maria, 0,84 ha
Drăghia Lucreţia, 0,58.
Cererile sunt înregistrate pe date grupate semn al unei acţiuni prelucrarte, întrucât toate elementele informaţionale din cererile analizate sunt identice, privind modul cum este formulă de cedare, suprafeţele şi pozţiile topo, precum şi vecinătăţile pământului predat.
|
Arhivele Naţionale Timiş
FOND 549
FOND PRIMĂRIA COMUNEI CADĂR
|
|
|
|
75/1956/P
|
Pag 41-52
|
|
0
|
0
|
1956
|
Formă administrativă
|
Cadărul făcea parte din regiunea Timişoara, raionul Lugoj, ca reşedinţă de comună, aparţinându-i şi localitatea Duboz
|
Gheorghe Drinovan
“Micromonografia judeţului Timiş”1973
|
|
|
1973
|
|
245
|
|
0
|
0
|
1956
|
Populaţia
|
La recensământul din 1956, localitatea Cadăr avea 609 locuitori
|
Coordonator .A.Micşa
“Ghid MM a local.jud.Timiş”
|
10
|
02
|
2000
|
Ediţia 2000
|
185
|
|
0
|
0
|
1958
|
Famfara de la Cadar
|
ADAM, Achim (n. 8.X.1905,†31.V.1984,Ramna, Dirijor-ţăran de fanfară, instrumentist (flaut, fluier, flügelhorn, flügelhorn-bas), instructor de instrument, întemeietor de fanfare în Banat, corist, culegător de folclor, aranjor, compozitor, agricultor. A infiintat Fanfara Căminului Cultural din Ramna, va activa în fruntea acesteia până în 1980. În toţi aceşti ani de rodnică activitate a fost solicitat să pună bazele şi unor fanfare săteşti (13 la număr cf. Ion Crişan), pregătindu-şi în paralel continuatorii la pupitru sau să revigoreze altele a căror existenţă era periclitată din varii motive: Gherteniş, Ticvaniu Mare, Giurgiova, Bocşa Română,Cadăr, Duboz, Forotic, Vărădia, Gătaia, Greoni, Guruia, Vrani, Ramna (fanfara elevilor). Cele mai de seamă rezultate le-a obţinut (1958)
|
Deleanu, „ Coruri şi fanfare din Banat, Caraş-Severin, „
Impr. Mirton, Timişoara 2003;
|
|
|
2003
|
|
|
|
0
|
0
|
1964
|
Sf. Biserica Consemnari
|
In anul 1964 s-a acoperit biserica cu tablă zincatăînlocuindu-seţigla mica carea era.
|
Preot Vasi Ioan
|
|
|
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, se află la Babescu Ioan din Cadăr
|
Pag.360
|
|
0
|
0
|
1966
|
Formă administrativă
|
Cadărul făcea parte din regiunea Banat, raionul Lugoj, ca reşedinţă de comună cu 570 locuitori, aparţinându-i şi localitatea Duboz cu 508 locuitori, total 1078 locuitori
|
Gheorghe Drinovan
“Micromonografia judeţului Timiş”1973
|
|
|
1973
|
|
245
|
|
0
|
0
|
1966
|
Recensamant
|
La recensamântul din 1966 în Cadăr au fost
înregistrate 168 de locuinţe, 447 la sipet si
685 la Tormac
|
Localitatile judetelui Timis
|
|
|
|
|
|
|
0
|
0
|
1966
|
Recensamant
|
La recensamântul din 1966 în Cadăr au fost
electrificat 56 % din gospodariile existente,
36 % la Sipet si 89 % la Tormac
|
Localitatile judetelui Timis
|
|
|
|
|
|
|
0
|
0
|
1966
|
Fond locativ
|
La recensământul din 1966 în Cadăr au fost înregistrate 168 de locuinţe, 447 la Şipet şi 685 la Tormac
|
Localităţile judeţelui Timiş
|
|
|
1971
|
Comuna Tormac
|
272
273
|
|
0
|
0
|
1966
|
Electrificare
|
La recensământul din 1966 în Cadăr au fost electrificare 56 % din gospodăriile existente, 36 % la Şipet şi 89 % la Tormac
|
Localităţile judeţelui Timiş
|
|
|
1971
|
Comuna Tormac
|
272
273
|
|
0
|
0
|
1968
|
Atestare
|
Satul Cadăr apartinator de comuna Tormac în urma
reorganizarii administrative din 1968
|
Gheorghe Drinovan
“Micromonografia judeţului Timiş”1973
|
|
|
1973
|
“Micromonografia
judetului Timis”
|
|
|
0
|
0
|
1972
|
Formă administrativă
|
Cadărul facea parte din judeţul Timiş cu 571 locuitori şi aparţinea comunei Tormac
|
Gheorghe Drinovan
“Micromonografia judeţului Timiş”1973
|
|
|
1973
|
|
245
|
|
0
|
0
|
1975
|
Baraj
|
Baraj Cadăr Duboz.
Acumularea este situată pe pâraul Poganiş, cod cadastral V-2.35 la 200 m amonte de borna CSA 28, baraj realizat pentru a reţine temporal undele de viiturăşi de a elibera un debit maxim de 17 mc/s, având volumul lacului de 41,4 mil. mc, suprafaţa lacului, 1175 ha, înăltimea barajului, 10 m ,lungimea, 1590 m, structura barajului este de pământ.
|
Directia Generala a Apelor
BanatCrisana
|
|
|
1975
|
|
|
|
0
|
0
|
1977
|
Trecut crestin
al Banatului
|
Miron Cristea episcop de Caransebeş, poză planşa 41 1910-1920
Lista episcopilor din Banat
|
I.D.Suciu
“Mon.Mit.Ban.
Ed.Mit.Ban.1977”
|
|
|
1977
|
Editia 1977
|
210
|
|
0
|
0
|
1980
|
Preoţi
|
Indice bibliografic; Cadăr, 310. 372, 379
|
I.D.Suciu, s.a.
“Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului”
Ed.Mit.Ba.1980
|
|
|
1980
|
Volumul 2
|
1078
|
|
0
|
0
|
1985
|
Sf. Biserica Consemnari
|
Parintele Cherlea Nicolae a donat domnului Ioan Babescu Ceaslovul cu insemnarilepreotului paroh al comunei Cadăr, T. Perianu.
|
Preot Tovie R. Perianu
|
|
|
|
Ceaslov edi 7-a, 1924, se află la Babescu Ioan din Cadăr
|
Pag. 359
|
|
0
|
6
|
1986
|
Restrangerea perimetrului satului
|
Schiţa de sistematizare a localităţii Tormac
Beneficiar C.P,J.Timis. Priectant IPROTIM
Planul de restrângere al Comunei Tormac
37/26 470/370
În proiect vatra satului Cadăr era drastic redusă, disparea uliţa mică, tronsonul de la Nuţu Cologin către livezişi zona Boconilorşi se reduce suprafaţa intravilană de la 37 ha la 27 ha, iar populaţia se prevede a se reduce de la 479 la 370 suflete.
|
Proiect IPROTIM 29052/076
Conform programului comunist de restrângere a suprafeţelor intravilane şi redarea terenului in circuitul agricol
|
|
|
|
Plansa 29052/076-02-A
|
|
|
0
|
0
|
1992
|
Populaţia
|
La recensământul din 1992, localitatea Cadăr avea 304 locuitori
|
Coordonator .A.Micşa
“Ghid MM a local.jud.Timiş”
|
10
|
02
|
2000
|
Ediţia 2000
|
185
|
|
0
|
0
|
1992
|
Gospodării
|
În Cadăr în anul 1992 existau 113 gospodării
|
Coordonator .A.Micşa
“Ghid MM a local.jud.Timiş”
|
10
|
02
|
2000
|
Ediţia 2000
|
185
|
|
0
|
0
|
1992
|
Fond locativ
|
În Cadăr existau 122 clădiri, 122 de locuinţe, având 287 camere cu o suprafaţă locuibilă de 4248 mp
|
Coordonator .A.Micşa
“Ghid MM a local.jud.Timiş”
|
10
|
02
|
2000
|
Ediţia 2000
|
185
|
|
26
|
6
|
1995
|
|
Primaria Comunei Tormac Ininteză spre Prefectura Judetului Timis, prin adresa 570/26.06.1995, acordul de reinfiinţare a Comunei Cadăr, insotit de semnăturile olografe a 352 de locuitori ai satului Cadăr şi 231 de locuitori ai satului Duboz. Adresa semnata de primar Kele Stefan si ss. Idesc.p. Secretar Chiboasa Mariana
|
Adresa
Consiliul local
Comuna Tormac.
Fară reacţie din partea
C.J.Timis
|
|
|
1995
|
Copie
în arhiva personala
A. Micşa
|
|
|
17
|
10
|
2004
|
Resfintirea bisericii
|
Resfintirea sf. Biserici s-a efectuat de către un sobor de preoţi de către Preasfintitul Lucian Mic, epiecop vicar al Mitropoliei Timisoara. Au participat pr. Nicolae Cherlea, parohul local, o multime de alti preoti, diaconi printre care si preotul Ioan Jurca, născut la Cadăr actiualmente preot la Sanadrei
|
Participare directa la fericitul eveniment
|
|
|
|
|
|
|
0
|
0
|
2005
|
Laleaua pestrita,
|
Laleaua pestrita,
De la Cadar din livezi, începe o potenţială zonă recreativă, necunoscută şi nevizitată de timişoreni, neavând nici acces şi nici amenajări, este Lunca Pogănişului.
Foarte puţini au auzit de rezervaţia naturală Lunca Pogănişului, zonă în care primăvara înfloreşte o plantă rară, monumcnt al naturii: Laleaua pestriţă – Frittilaria meleagris.
Rezervaţia naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate) şi reprezintă o zonă in bazinul râului Pogăniş acoperită de pâlcuri de arbori cu exemplare de stejar (Quercus robur), jugastru (Acer campestre), frasin (Fraxinus excelsior L.), ulm de camp (Ulmus foliacea), carpen (Carpinus betulus), par păduret (Pyrus pyraster), măr păduret (Malus sylvestris) si arbuşti cu specii de sanger (Cornus sanguinea), porumbar (Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogyna) sau gladis (Acer tataricum). Aria naturală protejaza o specie floristica rară, cunoscută sub denumirea populară de lalea pestrita (Fritillaria meleagris). sursă: ro.wikipedia.org
|
Din volumul „Timişoara verde” de V. Ciupa, R. Radoslav, C. Oarcea, Z. Oarcea, Editura „Marineasa”, Timişoara, 2005
şi
ro.wikipedia.org.
|
|
|
2005
|
|
|
