Baronii de Cadăr

Cercetare si documentare; Aurel MCSA

Anterioritatile familiei Duca ¹⁾

 Familia Duca a avut o origine aleasă, arborele familiar mergând până la împăratul  Constantin cel Mare . StrămoÅŸul familiei Duca ar fi, după legendă, un erou mitic din vechime, cu numele Dacucas, după studiile făcute de baronul Geza Duca ÅŸi consemnate în Cronica parohială de preotul T.R.Perianu.¹⁾

 In tabela familiara compusa de baronul Gheza Duca, consemnata in Cronica parohiala se arata ca familia sa se numara intre anii 330-850 intre cele mai vechi familii princiare. Iar cu numele se enumera antecesori incepand cu:

- Andronic I Duca, general si generalissim in armata.
- Andronic al II-lea, fiul lui Andronic I, general comandant al trupelor imparatesti.
- Andronic al III-lea, fiul lui Andronic al II-lea, general de armata.
- Constantin Duca, fiul lui Andronic al II-lea, prim-ministru, pretendent la trorn, apoi imparat al bizantului de la 1059-1067m purtand numele de Constantin al XI-lea. ²⁾
- Mihail I-ul, sub numele de Mihail al VII-lea, imparatul Bizantului, fiul lui Constantin si al Augustei care a domnit intre anii 1071-1078. ³⁾
- Ioan Duca, cezar, membru al casei imperiale.
- Ioan Duca, general.
- Constantin Duca, suveranul Macedoniei si al Albaniei.
- Constantin Duca, loctiitorul insulei Creta.
- Eufrosina Duca, imparateasa Bizantului.
- Ioan Duca, controlor superior imparatesc al postelor
- Alexis al V-lea Duca, Imparat al Bizantului intre 28.01.1204-13.04.1204.
- Teodor Duca, numit despot.
- Ioan Duca, (Vatanes ), Ioan al III-lea, camerariu suprem,  Imparat in Nicea 1222-1254.
- Ioan Duca, Imparat in Nicea sub nuele de Ioan al IV-lea 1258.
- Alexie Duca, general.
- Andronic Duca, Imparat sub numele de Andronic al II-lea, 1282-1318.
- Simion Uros Paleolog Duca, principele Etiopei si a Arcanadiei.
- Simion Uros Paleolog Duca, rege al Tesaliai mai tarziu, patriarh ecumenic 1471-1410.
- Mihail al II-lea Duca, Dignitar inalt la curtea principelui insulelor Leabos.
- Mihail al III-lea Duca, fiul lui Mihail al II-lea  1480-1510.
- Constantin Duca, rudenia si insotitor al lui Alexie Comnean, Postum intre 1505-1570.
- Mihail al IV-lea Duca, 1590-1649, istoric autor al „ Historia Bizantina „ aparuta la Paris in anul 1649,
- Alexandru Duca,  1641-1703, domn al Munteniei si Modovei, descendent al imparatilor din Bizant.
- Constantin Duca, domn al Moldovei, fiul lui Alexandru 1693-1714.
- După căderea imperiului bizantin, familia macedo-română Duca nu s-a prăpădit ca cele mai multe familii nobile ale imperiului, ci prin veacul al XVII-lea aflăm urmaÅŸi de-ai ei pe tronul Moldovei ÅŸi a Munteniei. O altă viţă a ajuns în Rusia, unde se susÅ£ine până în zilele noastre. Un timp s-a întunecat originea princiară ale Duca-eÅŸtilor, dar în jumătatea a doua a veacului al XVIII-lea revine virtutea strămoÅŸească  în sângele tânărului cadet inginer din regimentul româno-iliric nr 13, Petru Duca , evocare facuta de de dr. Miron Cristea la inhumarea baronului Gheza Duca in anul 1913. ⁴⁾
- Mihail al V-lea Duca, 1716-1792. Acesta este intemeitorul familiei Duca din Ungaria, a emigrat la  Eszek (Osiek) in anul 1726 ca copil de 10 ani la familia Iancovici din Moscopole. Mihail al V-lea Duca (1716-1792) tatal lui Petru Duca (1755- 1822) a cumparatl la 1792 domeniile Cadar si Sipet obtinand si inobilarea
- Petru Duca, fiul lui Mihail al V-lea Duca, maresal campestru de Cadar 1755-1822.
 

^(1755-1822)

            Fiul lui Mihail al V-lea Duca (1716-1792) care a imigrat la Oszek în anul 1726.Duka ÅŸi-a câştigat titlul de conte în data de 26.VII.1792, iar rangul de baron ÅŸi atributul „de Kádár” în data de 17.VII.1816.In anul 1810 Petre Duca a pus baza noi vetre a satului Cadar, cu străzi drepte ÅŸi amplasamente ordonate după model european. Pana atunci casele erau imprastiate pe un arial intins, in mare parte inundabil Tot acest baron a adus coloniÅŸti din zona Cenadului, dintre care se menÅ£ionează familia Grozav.

            A fost mareÅŸal campestru, general comandant al Banatului, seful marelui stat major al arhiducelui Carol în contra lui Napoleon, membru al consiliului suprem de război, cavaler al ordinului Maria Terezia. Pentru meritele sale a fost investit cu demnitatea de baron al imperiului, pe atunci sfântul imperiu roman, apoi cu baronatul austriac ÅŸi ungar, cu demnitatea de magnat ÅŸi indigenatul  staurilor boeme ÅŸi membru ereditar al Casei magnaÅ£ilor. A fost posesor al celor mai înalte ordine europene. ÃŽmproprietărit cu domeniile Cadăr ÅŸi Åžipet, adăugându-se tot atunci predicatul „de Cadăr”.  ⁵⁾

             Nefiind căsătorit a adoptat ca fiu pe nepotul său de frate Åžtefan Duca (1801-1867).Fiul lui Åžtefan Duca a fost Emil Duca(1834-1885), tatăl lui Gheza Duca. ⁷⁾

             După moartea sa, in (1822) moÅŸia ÅŸi satul Cadar au fost moÅŸtenite de fiul său Åžtefan, iar o altă moÅŸie de la Åžipet, achiziÅ£ionată de mareÅŸal în 1810, a fost moÅŸtenită de fiul său Petru. Localitatea Åžipet, la 9 Km în Sud de comuna Tormac, a fost amintită în documentele vremii, de prima dată, din timpul ocupaÅ£iei turceÅŸti Sipet, Å ipet, Sebed (1569-1579), Sipet (1700), Schipeth (1717-1723), Sipet (1808) (Lipszky Ioannes).

             Dintre descendenÅ£ii lui Petru s-au remarcat:

- Nicolae (1828-1886), care a fost pretor (1848), prim pretor în districtul Ciacova ÅŸi, tot în acel an, subprefect (1861);
- Fratele acestuia Gheorghe  a fost notar prim onorific (1861).

             Dintre descendenÅ£ii lui Åžtefan s-au remarcat:

- Emil  (1835-1885), care a fost vicenotar onorific al comitatului TimiÅŸ;
- Fratele acestuia Eugen (?-1887) a fost jurat (1861), iar în perioada 1867-1873 prim pretor al comitatului Timiş;
- Fiul lui Emil, Gheza, zis Jean (21.XII.1866-1913) a desfăşurat o activitate diplomatică importantă. ÃŽn slujba împăratului ÅŸi regelui a îndeplinit funcÅ£ii de consilier relaÅ£ii externe, consul ÅŸi secretar al reprezentanÅ£elor externe, activând la Viena, Budapesta, BucureÅŸti, Atena, Belgrad, Lisabona, Stuttgart, Constantinopol, Haga precum ÅŸi în diferite locaÅ£ii din America de Sud. A fost membru pe viaţă al Parlamentului (Camerei MagnaÅ£ilor). Până la sfârÅŸitul vieÅ£ii a fost deputat în Parlament ÅŸi moÅŸier la Cadar. Era un susÅ£inător consacrat al dezvoltării vieÅ£ii culturale, spirituale ÅŸi în deosebi a celei religioase ortodoxe. Era o persoană influentă în alegerea preoÅ£ilor de rang înalt. ¹⁶⁾

 Blazonul, Castelul si principalele decoratii ale baronului Petru Duca ⁸⁾

                 O macheta a Blazonului Baronului Petru Duca se afla in Sfanta biserica din Cadar deasupra stranei din dreapta, alaturi de un mare portret al baronului Castelul Duca a fost realizat pe o suprafaţă de 9 iughere  Ã®n anul 1814, începând cu o locuinţă familială, continuand cu castelul ÅŸi încheind cu un frumos parc. A fost amplasat inafara vetrei satului, pe partea dreapta a drumului spre Dubos, pe un teren inalt si foarte bine protejet de inundatii si alte viituri. ⁹⁾

                Despre ce a fost candva si ce a ramas din minunatul Castel al Baronului Duca ne descrie cu amaraciune fostul preot al comunei Cadar, T.R. Perianu. ¹⁰⁾

  â€ž Pe locul unde odată era castelul acum ară plugul. A dispărut ca prin farmec parcul minunat cu arborii lui seculari ÅŸi cu florile cu miros dulce ÅŸi îmbătător ÅŸi cu ele a amuÅ£it ÅŸi cântecul paserilor. A dispărut ÅŸi turnul de veghe cu simbolicul steag familiar: roÅŸu-gaiben ÅŸi cu paznicul de noapte care indica din trâmbiţă orele nopÅ£ii. A dispărut totul, ÅŸi pe locul unde odată pulsa viaÅ£a, multă viaţă — tronează pustiul. în durerea noastră ne rnângăe conÅŸtinÅ£a nestatorniciei lucrurilor ÅŸi măririlor lumii acesteia. Din tot lucrul ÅŸi osteneala omului, ce rămâne pentru veÅŸnicie ? Singură fapta bună, binefacerea. Ea face pe om drept ÅŸi plăcut Domnului. Åži tot ea chezăşueÅŸte ÅŸi-i asigură viaÅ£a adevărată cu ferici rele ei nesfârÅŸite, trecându-l la nemurire. Cum zice ÅŸi sf. Scriptură: „Pe cărarea dreptăţii este viaÅ£a ÅŸi pe calea pe care ea o însemnează: nemurirea". (Pilde C 12 V. 27.) A lăzi, baroane, când ne rugăm bunului Dumnezeu să facă odihnă sufletului tău, cu cei drepÅ£i, primeÅŸte făgăduinÅ£a, că nu te vom uita, măcar de te-ar uita lumea toată. Pentru alÅ£ii ai murit — pentru noi însă nu. Căci amintirea ta scumpă o păstrăm ÅŸi o vom păstra totdeauna vie în inimele noastre. îţi binecuvântăm pomenirea ÅŸi-Å£i zicem ca apostolul : „ CucereÅŸte viaÅ£a veÅŸnică Ia care ai fost chemat ÅŸi pentru care ai dat bună mărturisire înainte multor martori". (I Timotei c. 6 v. 12.).”

Blazonul Baronului Castelul din Cadar

Crucea de Cavaler al Ordinului Maria Tereza 1794

Marea cruce a Ordinului Imperial Leopold 1813

Ordinul Regal al Prusiei Vulturul Rosu clasa I 1813

Ordinul Imparatului Rusiei “Sfanta Ana“ Clasa I 1813

STEFAN DUCA ¹⁾

(1801-1867)
fiul fratelului lui Petre Duca, Stefan Duca

 NICOLAE DUCA ¹¹⁾

(1828-1886)
fiul lui Stefan Duca junior
A fost Pretor (1848), apoi Primpretor in Distritul Ciacova si tot in acelas an, apoi  Subprefect (1861)

GHEORGHE DUCA ¹¹⁾

fratele lui Nicolae Duca
A fost  prim notar onorific (1861).

EMIL DUCA ¹¹⁾

(1835-1885)
fiul lui Stefan.
A fost vicenotar onorific al comitatului TimiÅŸ. Sotia sa  a fost Ecaterina Duca

EUGEN DUCA ¹¹⁾

(?-1887)
fratele lui Emil
A fost jurat (1861), iar în perioada 1867-1873 prim pretor al comitatului Timiş

 

GHEZA DUCA ¹⁾
(1866-1913)
Geza Duca zis Jean, fiul lui Emil, nascut la Cadar

             Baronul Gheza Duca s-a născut la 21 decembrie 1866 în Cadăr din părinÅ£ii Emil Duca ÅŸi mama Ecaterina Duca. A fost botezat de către parohul Alexa Gheorghiu  primind în botez numele de Gheza, Åžtefan ÅŸi Ladislau., devenind coreligionar al cădărenilor. ¹²⁾

             A crescut printre copii românilor ÅŸi a locuitorilor din Cadăr, comună pe care o iubea ÅŸi o respecta numind-o adesea după unele marturii ramase,” satul meu, lumea mea” fapt ce l-a determinat mai târziu să devină un vajnic apărător al românilor ÅŸi intereselor acestora.

             O situaÅ£ie deosebită a constituit-o intervenÅ£ia pe lângă ministrul cultelor Apponyi pentru predarea limbii române la scoala din Biserica Alba. ¹³⁾

             După terminarea liceului a absolvit academia orientală din Viena, după care a intrat în diplomaÅ£ie ocupând funcÅ£ia de ataÅŸat al legaÅ£iei austro-ungară din BucureÅŸti, ataÅŸat al legaÅ£iei austro-ungară din Atena , secretar de legaÅ£ie la Belgrad, apoi la Lisabona, consilier de legaÅ£ie la Stuttgart ÅŸi Constantinopol, însărcinat cu conducerea afacerilor legaÅ£ionare la Haga. A fost deputat dietal în cercul Sasca, cerc curat românesc. ÃŽn 1912 a primit titlul de ambasador extraordinar ÅŸi ministru plenipotenÅ£iar. ÃŽn plan local a fost ales preÅŸedinte al comitetului parohial Cadăr, deputat al sinodului Dicezial de CaransebeÅŸ ÅŸi deputat al Congresului NaÅ£ional Bisericesc.

             S-a căsătorit cu Ioana Nicolici, fiică a baronului Feodor Nicolici.Starea materială a baronului ÅŸi a familiei sale a fost înfloritoare, încercând să dezvolte ÅŸi o activitate industrială sub conducerea sa directă prin înfiinÅ£area unei mari întreprinderi pentru exploatarea fierului cu capital francez.

             Baronul Gheza Duca a avut numeroase demnitati publice; AtaÅŸat al legaÅ£iei austro-ungară din BucureÅŸti, apoi, AtaÅŸat al legaÅ£iei austro-ungară din Atena, Secretar de legaÅ£ie la Belgrad, la Lisabona. Consilier de legaÅ£ie la Stuttgart ÅŸi Constantinopol, ÃŽnsărcinat cu conducerea afacerilor legaÅ£ionare la Haga.

            A fost deputat dietal în cercul Sasca, cerc curat românesc. ÃŽn 1912 a primit titlul de ambasador extraordinar ÅŸi ministru plenipotenÅ£iar. ÃŽn plan local a fost ales preÅŸedinte al comitetului parohial Cadăr, Deputat al sinodului Dicezial de CaransebeÅŸ ÅŸi Deputat al Congresului NaÅ£ional Bisericesc. ¹⁴⁾

             S-a stins din viaţă la data de 22 februarie 1913 în sanatoriu Low din din Viena în urma unei operaÅ£ii de apendicită care a avut urmări nefaste. ÃŽnhumarea s-a făcut la Biserica orodoxă din Cadăr la data de 25 februarie 1913 rămăşiÅ£ele pământeÅŸti fiind depus în cripta familiei aflată sub altarul bisericii.

             La serviciul religios pentru odihna răposatului a participat; Episcopul Dicezan Miron Cristea, viitorul patriarh al României, care a săvârÅŸit prohodul răposatului asistat de Părintele Arhimadrid Filaret Musta, Protopresbiterul Ioan Pepa, Părintele Dr. Iosif Tr. Bădescu, prof. preot Gheorghe Petrescu, preoÅ£i locali ÅŸi din satele învecinate. A cântat deosebit de armonios vestitul cor din Lugoj sub conducerea  maestrului Ion Vidu.  Au asistat: Comitele suprem ÅŸi vicecomitele  Comitatului TimiÅŸ ÅŸi ai Comitatului CaraÅŸ-Severin, Protopretorul cercului BuziaÅŸ, prim-medicul districtului pretorial BuziaÅŸ, Dr. Valer BraniÅŸte, directorul ziarului român Drapelul din Lugoj, reprezentanÅ£i ai  domeniilor ÅŸi ai fiscului, reprezentanÅ£i ai ziarelor maghiare, ai bisericii reformate din Tormac, profesori, avocaÅ£i apropiaÅ£i ai baronului, membri ai familiei baroni, conÅ£i, baronese, contese, locuitori ai Cadărului ÅŸi a satelor învecinate ÅŸi alÅ£i reprezentanÅ£i ai autorităţilor civile.¹⁵⁾

             Cripta familiei Baronului GHEZA DUCA ¹⁾

                Aflata sub altar in subsolul Sfintei biserici ortodoxe din Cadar, biserica pe care a ctitorit-o si a inzestrat-o cu toate cele trebuincioase pentru buna desfasurare a sfintelor slujbe.

                In cripta se afla si osemintele baronului Petru Duca, decedat la Viena in anul 1822, exhumat in 1907. prin  grija lui Gheza Duca si aduse cu trenul de la Viena si depuse in Cripta familiei din Biserica ortodoxa Cadar. Cortegiul a fost fabulos cu prapori si 12 batrani mai de seama ai satului. Au participat sateni din  satele invecinate, preoti, dasacali si elevi. Protopresbitier al Buziasului Ioan Pepa a oficiat sfanta slujba.

             In cripta se afla urmatoarele sicrie ale familiei:

                     ^{1) Valeriu T Perianu, Istoria comunei Cadăr, Ms. p.18-22
                        2) Informatie contestata de istoricul Eugenie  Popoviciu in lucrarea „ Instoria bisericeasca   universala „ la pag 375.
                        3) In Istoria bisericeasca universala a lui Eugenie Popoviciu se face amintire despre el ca priten al regelui Gheza I al Ungariei, de la care a primit in dar  o coroana cu inscriptii sacre gecesti.
                        4) Dr. Miron Cristea, text din evocarea făcută la înhumarea baronului Gheza Duca, Foaia Dicezeană din 25 februarie.1913, dupa prof. V. Perianu
                        5) Valeriu T Perianu, Istoria comunei Cadăr, Ms. p.24, dupa prof. V. Perianu
                        6) Ibidem V. Perianu, pag. 24
                        7) Cronica sfinÅ£irii Sfintei Biserici din Cadăr, publicată în Foaia Dicezeană nr.44, p. 2
                        8)  Baronul Petru Duca de Cadar, Wikipwdia,  https://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_Duka_de_Kadar
                        9)   Valeriu T Perianu, Istoria comunei Cadăr, Ms. p.18-38
                       10) Pr. T. R. Perianu. Comemorarea unui ctitor., Foaia Organul eparhiei ortodoxe române a CaransebeÅŸului , 6  Martie 1938 Nr. 10, Anul LIII CaransebeÅŸ
                       11)   Hedy Kiss,- ”STEAGUL FORMATIEI DE POMPIERI DIN TORMAC „ANALELE BANATULUI, S.N , Arheologie-Istorie, XII-XIII, 2004-2005 http://www.infotim.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm, pag 348
                       12)Valeriu T Perianu, Istoria comunei Cadăr, Ms. p.18-38
                       13) Articolul „Baronul Duca pentru limba română” publicat în 1913 în Foaia Dicezeană 8, p. 8.
                       14)“ Monografia Bisericii ortodoxe din Cadar “manuscris Valeriu Perianu.ANALELE BANATULUI, S.N., Arheologie-   Istorie, XII-XIII, 2004-2005 http://www.infotimro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm
                       15)Valeriu T Perianu, Istoria comunei Cadăr, Ms. p.18-38, funerariile Baronului Gheza Duca 1913
                       16)Valeriu T Perianu, Istoria comunei Cadăr, Ms. Demnitati si functii} 

[Cadar Acasa] [Cadar I-A-A] [Cadar Date] [Cadar Baronii] [Cadar Personalitati] [Cadar Biserica] [Cadar Preotii] [Cadar Dascalii] [Cadar Monumentul] [Cadar Glosar] [Cadar Traditii] [Cadar Acareturi] [Cadar Monografia] [Cadar Relief] [Cadar Album]

Copyright © 2010 by Cadar.org