Cadăr - Asezare

NUMELE, VECINATĂŢILE ŞI STRUCTURA TERITORIALĂ A CADĂRULUI  

Aurel Micsa, Viorel Mutiu

Denumirea localitatii 1)

            O primă denumire a localităţii Cadăr o avem din documentul oficial al atestării acesteia, respectiv dintr-un defter otoman din anul 1554, dîn  timpul ocupaţiei otomane. localitatea se numea Dolni-Kadár, Dolna Qidar.  

            În anul 1608 prin punerea în posesie a lui Ştefan Trombitas a donaţiilor făcute de către Sigismud Rakoczi cu satele: Bocsa, Sasanocz, Vocsinez, Doboz, Izgar et Kadar, localitatea apare cu numele Kadar. 

            La conscrierea ( recensamântul ) din 1717 localitatea se numea Kadar, nume regăsit şi în documente din 1723 si după. 

            În harta lui Mercy din anul 1760, localitatea este trecută cu numele de Kada, iar în harta oficală a administratiei austriece din anul 1761 apare din nou cu numele de Kadar. 

            În Banaterra, versiunea pentru limba maghiară, găsim în anul 1761 şi denumirea de Kedar, iar în anul 1808 denumirea de Kadar şi Kadariu, aceasta din urmă probabil după trecerea localităţii în proprietatea Baronului Petru Duca.

             Observăm că în decursul timpului structura de bază a numelui localităţii a rămas aceeaşi, Cadăr,- forma de scriere şi pronunţie a variat în funcţie de administraţia timpului. Din anul 1918 în documentele oficiale localitatea este Cadăr. 

            Se cuvine totuşi să reţinem, pentru ca au apărut unele înetrpretări ale numelui localităţii precum ca ar fi atribuit în memoria unor persoane ale Imperiului austro-ungar, ori în cele arătate mai înainte denumirea este de pe timpul dominatiei otomane şi poate mai demult, având după cum spun istoricii şi un sens în limba turcă, acela de poartă, loc de trecere sau loc de campare militară.

Cadrul geografic

            Localitatea Cadăr, face parte din judetul Timiş, comuna Tormac şi este localizată pe hartă având coordonatele 45° 32' Nord, 21° 32' Est. 

            Altitudinea localităţii faţă de nivelul Marii Neagre se situiaza între 110-115 m în lunca Pogonisului şi altitudinea maximă de 160 m în apropiere cu hotarul localităţii Ersig, în partea de S-E a teritoriului comunei. Altitudinea ofială a localităţii este de 123 m.

            Localitatea este traversata de drumul judeţean DJ 592 B , care face legătura între localităţile: Tormac, Cadar, Duboz, Nitchidorf, Vucova şi Cheveresu Mare. 

            Drumul judeţean care face legatura pe cale rutiera a satului cu localitatile Tormac si Duboz, este asfalta şi asigiră conditii bune de circulat. 

            Localitatea nu dispune de drumuri comunale sau locale, acestea fiind desfinţate, este vorba de fostele drumuri locale care faceau legatura localităii cu satele Berini, Blajova, Ersig. 

            Calea ferata Buzias-Jamu Mare, traverseaza teritoriul localităii pe tronsonul Tormac-Nitchidorf. Linia ferata are un ecartament normal de 1435 mm, considerată ca o magistrală secundară aCFR având indicativul CFR916a. Tronsonul Gătaia Buziaş a fost dat în funcţiune la data de la 22 iulie 1898 2) 

            Batranii satului işi reamintesc şi ei, dar şi de la părinţii lor ca la construcţia tronsonului de calea ferata Tormac-Nitchidorf, s-ar fi solicitat ca acesta să treacă pe la margina satului. care urma să aibe o haltă. Dar sătenii sau opus de teama ca trenul sa nu le omoară vitele. 3)

            Statutul administrativ al Cadarului fost de residinţă de comună până în anul 1968. În urma reorganizarii administrative din anul 1968 satul Cadăr şi satul Sipet fac parte din Comuna Tormac. 

            Vecinatăile Cadărului sunt localităţi şi sate din judeţul Timiş, exceptie făcând vecinatatea sau hotarul cu satul Ersig, care aparţine de comuna Vermeş şi constituie vecinatatea judeţului Timiş cu judeţul Caraş-Severin. 

            Extravilanul localităţii are următoarele terenuri, ţarine, zone sau lanuri importante : Marginea, Peret, Livezi, Riminenta, Tarigare, Lunca, Tramnic, Flamânda, Prajina, Strajeret şi Rât. 

Vecinatatile localitatii

Vecinatăile actuale.

            Cadărul are în prezent următoarele vecinatăţi; la nord se margineşte cu satul Duboz, aparţinând de comuna Nitchidorf, la vest cu satul Berini, aparţinând de comuna Sacoşu-Turcesc, la sud-vest şi la vest cu satul Tormac, resedinţă a comunei Tormac, la sud-est şi la est se află satul Ersig si Izgar, apaţinând de comuna Vermeş din judeţul Caraş-Severin. Aceasta limită de hotar dintre Cadăr şi Ersig este şi limita teritorială dintre judeţul Timiş şi judeţul Caraş-Severin. 

Vechinăţile anterioare.

            În trecutul îndepărtat, vecinatăţile Cadărului erau diferite, după cum se observă din hărţile timpului. Tot acest arial era acoperit de zone împădurite până la colonizarile facute de Imperiul Habsburgic, colonizări care au constituit noi localităţi interpuse în acest spaţiu. 

            Un rol important l-a avut şi apariţia unui amplu procesul de industrializare, care a cauzat  defrisari masive de zone împădurite, pentru extinderea terenului arabil şi pentru construcţii de căi de circulaţie. 

            Prima colonizare în vecinatatea Cadărului s-a făcut intre anii 1984-1986 la Nitchidorf cu prilejul celei de a treia colonizări a şfabilor în Banat 4), inainmte de care Cadărul avea vecinatăţi la nord cu satul Duboz şi satul Blajova, iar la vest cu satul Berini. 

            La sud-vest Cadarul avea vecinatati cu satul Şipet până în anii 1784-1786 când au fost colonizaţi germani pe o noua locaţie, localitatea primind numele de Ritberg ( general austriac). In anul 1791 parte din germani au fost mutaţi la Darova şi în loc lor s-au adus 78 de familii de unguri. În anul 1792 Consiliul comunal a decis schimbarea numelui localitatii din Ritberg în Vegvar. 5) 

            La est şi la est-vest, localitatea avea vecinatăţi cu satele; Izgar, Ersig si Şoşdea. 

Căile de comunicaţie,

            Localitatea are relatii de legatura rutieră cu resesdinţa de comună, Tormac aflata la 4 km si cu localitatea Duboz aflată la distanţa la 1 km prin drumul judeţean DJ 592 B, Tormac – Duboz – Nitchidorf– Vucova– Chevereşu Mare, drum modernizat, iar relatii feroviare prin intermediul Staţiei CFR din Tormac cu toate destinaţiile aflate pe reteaua feroviară a CFR. 

            Existau şi drumuri de pământ care faceau legătura cu localităţile, Berini, Blajova, Ersig, Izgar, drumuri care au fost cândva drumuri comunale desfintaţe între timp şi utilizate în prezent ca drumuri agricole. 

            In anul 1774, satul Cadăr avea o poziţie economică importantă, aşa cum a constatat în lucrarea sa „ BANATUL, de la origini până acum-1774 “ scrisa de J.J.Ehrler, publicată în anul 1774 în care inventariază şi traseele drumurilor de ţara şi acelor poştale. 

            Ştiut fiind faptul că aceste trasee deserveau ţn special interese economice, comerciale, dar serveau şi pentru alte schimburi de valori. precum cele culturale sau spirituale.In perioada medievala pe lângă drumurile de poştă mai existau şi drumuri de ţară, drumuri care de obicei legau doua localitati mai importante, târguri sau oraşe şi al caror traseu străbatea cele mai importante localităţi .

            In acest sens Cadărul este consemnat ca staţie a Drumului care facea legătura dintre Timişoara şi Dogneacea. Traseu respectiv măsura 91/2 mile germane şi avea doar trei staţii intermediare: Sacosul Turcesc, Cadăr şi Berzovia.

            Iata cum arăta traseul: 6)

                   Timişoara Dognecea
                                        Timişoara staţie plecare
                                        Sacoşul Turcesc la 2,1/2 mile cu 1 staţie
                                        Cadăr la 2,1/4 mile cu 1 staţie
                                        Berzovia la 2 mile cu 1 staţie
                                        Dognecea la 9,1/4 mile
      Alt traseu derivat;

                   Timişoara Bocşa
                                        Timişoara staţie plecare
                                        Sacoşul Turcesc la 2,1/2 mile cu 1 staţie
                                        Cadăr la 2,1/4 mile cu 1 staţie
                                        Berzovia la 2 mile cu 1 staţie
                                        Bocşa la 1,1/4 mile cu ½ staţii

Bibliografie
1)  A se consulta bibliogrfia de la capitorul „ Atestarea localitatii “
2)  https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Buzia%C8%99%E2%80%93Jamu_Mare
3)  Informatie aflata de la Filip Dobânda (1870 -1946 )
4), I. Lotreanu „ Monografia Bnatului „ pag. 294
5). I. Lotreanu „ Monografia Bnatului „ pag. 425
6)  J.J.Ehrler,-BANATUL, de la origini pana acum-1774, pag 159 si 160

[Cadar Acasa] [Cadar I-A-A] [Cadar Fisa] [Cadar Istoric] [Cadar Asezare] [Cadar Atestare] [Cadar Habitat] [Cadar Date] [Cadar Baronii] [Cadar Personalitati] [Cadar Biserica] [Cadar Preotii] [Cadar Dascalii] [Cadar Monumentul] [Cadar Glosar] [Cadar Traditii] [Cadar Acareturi] [Cadar Monografia] [Cadar Relief] [Cadar Album]

Copyright © 2010 by Cadar.org