 |
|
|
Cadăr - Asezare |
|
|
|
NUMELE, VECINATĂŢILE ŞI STRUCTURA TERITORIALĂ A CADĂRULUI Aurel Micsa, Viorel Mutiu Denumirea localitatii 1) O primă denumire a localităţii Cadăr o avem din documentul oficial al atestării acesteia, respectiv dintr-un defter otoman din anul 1554, dîn timpul ocupaţiei otomane. localitatea se numea Dolni-Kadár, Dolna Qidar. În anul 1608 prin punerea în posesie a lui Ştefan Trombitas a donaţiilor făcute de către Sigismud Rakoczi cu satele: Bocsa, Sasanocz, Vocsinez, Doboz, Izgar et Kadar, localitatea apare cu numele Kadar. La conscrierea ( recensamântul ) din 1717 localitatea se numea Kadar, nume regăsit şi în documente din 1723 si după. În harta lui Mercy din anul 1760, localitatea este trecută cu numele de Kada, iar în harta oficală a administratiei austriece din anul 1761 apare din nou cu numele de Kadar. În Banaterra, versiunea pentru limba maghiară, găsim în anul 1761 şi denumirea de Kedar, iar în anul 1808 denumirea de Kadar şi Kadariu, aceasta din urmă probabil după trecerea localităţii în proprietatea Baronului Petru Duca. Observăm că în decursul timpului structura de bază a numelui localităţii a rămas aceeaşi, Cadăr,- forma de scriere şi pronunţie a variat în funcţie de administraţia timpului. Din anul 1918 în documentele oficiale localitatea este Cadăr. Se cuvine totuşi să reţinem, pentru ca au apărut unele înetrpretări ale numelui localităţii precum ca ar fi atribuit în memoria unor persoane ale Imperiului austro-ungar, ori în cele arătate mai înainte denumirea este de pe timpul dominatiei otomane şi poate mai demult, având după cum spun istoricii şi un sens în limba turcă, acela de poartă, loc de trecere sau loc de campare militară. Cadrul geografic
Localitatea Cadăr, face parte din judetul Timiş, comuna Tormac şi este localizată pe hartă având coordonatele 45° 32' Nord, 21° 32' Est. Altitudinea localităţii faţă de nivelul Marii Neagre se situiaza între 110-115 m în lunca Pogonisului şi altitudinea maximă de 160 m în apropiere cu hotarul localităţii Ersig, în partea de S-E a teritoriului comunei. Altitudinea ofială a localităţii este de 123 m. Localitatea este traversata de drumul judeţean DJ 592 B , care face legătura între localităţile: Tormac, Cadar, Duboz, Nitchidorf, Vucova şi Cheveresu Mare. Drumul judeţean care face legatura pe cale rutiera a satului cu localitatile Tormac si Duboz, este asfalta şi asigiră conditii bune de circulat. Localitatea nu dispune de drumuri comunale sau locale, acestea fiind desfinţate, este vorba de fostele drumuri locale care faceau legatura localităii cu satele Berini, Blajova, Ersig. Calea ferata Buzias-Jamu Mare, traverseaza teritoriul localităii pe tronsonul Tormac-Nitchidorf. Linia ferata are un ecartament normal de 1435 mm, considerată ca o magistrală secundară aCFR având indicativul CFR916a. Tronsonul Gătaia Buziaş a fost dat în funcţiune la data de la 22 iulie 1898 2) Batranii satului işi reamintesc şi ei, dar şi de la părinţii lor ca la construcţia tronsonului de calea ferata Tormac-Nitchidorf, s-ar fi solicitat ca acesta să treacă pe la margina satului. care urma să aibe o haltă. Dar sătenii sau opus de teama ca trenul sa nu le omoară vitele. 3) Statutul administrativ al Cadarului fost de residinţă de comună până în anul 1968. În urma reorganizarii administrative din anul 1968 satul Cadăr şi satul Sipet fac parte din Comuna Tormac. Vecinatăile Cadărului sunt localităţi şi sate din judeţul Timiş, exceptie făcând vecinatatea sau hotarul cu satul Ersig, care aparţine de comuna Vermeş şi constituie vecinatatea judeţului Timiş cu judeţul Caraş-Severin. Extravilanul localităţii are următoarele terenuri, ţarine, zone sau lanuri importante : Marginea, Peret, Livezi, Riminenta, Tarigare, Lunca, Tramnic, Flamânda, Prajina, Strajeret şi Rât. Vecinatatile localitatii
Vecinatăile actuale. Cadărul are în prezent următoarele vecinatăţi; la nord se margineÅŸte cu satul Duboz, aparÅ£inând de comuna Nitchidorf, la vest cu satul Berini, aparÅ£inând de comuna SacoÅŸu-Turcesc, la sud-vest ÅŸi la vest cu satul Tormac, resedinţă a comunei Tormac, la sud-est ÅŸi la est se află satul Ersig si Izgar, apaÅ£inând de comuna VermeÅŸ din judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin. Aceasta limită de hotar dintre Cadăr ÅŸi Ersig este ÅŸi limita teritorială dintre judeÅ£ul TimiÅŸ ÅŸi judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin. Vechinăţile anterioare. ÃŽn trecutul îndepărtat, vecinatăţile Cadărului erau diferite, după cum se observă din hărÅ£ile timpului. Tot acest arial era acoperit de zone împădurite până la colonizarile facute de Imperiul Habsburgic, colonizări care au constituit noi localităţi interpuse în acest spaÅ£iu. Un rol important l-a avut ÅŸi apariÅ£ia unui amplu procesul de industrializare, care a cauzat defrisari masive de zone împădurite, pentru extinderea terenului arabil ÅŸi pentru construcÅ£ii de căi de circulaÅ£ie. Prima colonizare în vecinatatea Cadărului s-a făcut intre anii 1984-1986 la Nitchidorf cu prilejul celei de a treia colonizări a ÅŸfabilor în Banat 4), inainmte de care Cadărul avea vecinatăţi la nord cu satul Duboz ÅŸi satul Blajova, iar la vest cu satul Berini. La sud-vest Cadarul avea vecinatati cu satul Åžipet până în anii 1784-1786 când au fost colonizaÅ£i germani pe o noua locaÅ£ie, localitatea primind numele de Ritberg ( general austriac). In anul 1791 parte din germani au fost mutaÅ£i la Darova ÅŸi în loc lor s-au adus 78 de familii de unguri. ÃŽn anul 1792 Consiliul comunal a decis schimbarea numelui localitatii din Ritberg în Vegvar. 5) La est ÅŸi la est-vest, localitatea avea vecinatăţi cu satele; Izgar, Ersig si ÅžoÅŸdea. Căile de comunicaÅ£ie, Localitatea are relatii de legatura rutieră cu resesdinÅ£a de comună, Tormac aflata la 4 km si cu localitatea Duboz aflată la distanÅ£a la 1 km prin drumul judeÅ£ean DJ 592 B, Tormac – Duboz – Nitchidorf– Vucova– ChevereÅŸu Mare, drum modernizat, iar relatii feroviare prin intermediul StaÅ£iei CFR din Tormac cu toate destinaÅ£iile aflate pe reteaua feroviară a CFR. Existau ÅŸi drumuri de pământ care faceau legătura cu localităţile, Berini, Blajova, Ersig, Izgar, drumuri care au fost cândva drumuri comunale desfintaÅ£e între timp ÅŸi utilizate în prezent ca drumuri agricole. In anul 1774, satul Cadăr avea o poziÅ£ie economică importantă, aÅŸa cum a constatat în lucrarea sa „ BANATUL, de la origini până acum-1774 “ scrisa de J.J.Ehrler, publicată în anul 1774 în care inventariază ÅŸi traseele drumurilor de Å£ara ÅŸi acelor poÅŸtale. Åžtiut fiind faptul că aceste trasee deserveau Å£n special interese economice, comerciale, dar serveau ÅŸi pentru alte schimburi de valori. precum cele culturale sau spirituale.In perioada medievala pe lângă drumurile de poÅŸtă mai existau ÅŸi drumuri de Å£ară, drumuri care de obicei legau doua localitati mai importante, târguri sau oraÅŸe ÅŸi al caror traseu străbatea cele mai importante localităţi . In acest sens Cadărul este consemnat ca staÅ£ie a Drumului care facea legătura dintre TimiÅŸoara ÅŸi Dogneacea. Traseu respectiv măsura 91/2 mile germane ÅŸi avea doar trei staÅ£ii intermediare: Sacosul Turcesc, Cadăr ÅŸi Berzovia. Iata cum arăta traseul: 6) TimiÅŸoara Dognecea TimiÅŸoara BocÅŸa Bibliografie |
|
|
|
[Cadar Acasa] [Cadar I-A-A] [Cadar Fisa] [Cadar Istoric] [Cadar Asezare] [Cadar Atestare] [Cadar Habitat] [Cadar Date] [Cadar Baronii] [Cadar Personalitati] [Cadar Biserica] [Cadar Preotii] [Cadar Dascalii] [Cadar Monumentul] [Cadar Glosar] [Cadar Traditii] [Cadar Acareturi] [Cadar Monografia] [Cadar Relief] [Cadar Album] |
|
|
|
Copyright © 2010 by Cadar.org |