Cadăr - Atestarea localitatii

ATESTAREA LOCALITÄ‚Å¢II CADÄ‚R
Documentare Aurel MicÅŸa


           
Localitatea Cadăr este amplasată în partea sud-estică a judeţului Timiş, în câmpia Banatului, şi face parte, din punct de vedere administrativ, din comuna Tormac, alături de satele Şipet şi Tormac, reşedinţa de comună.

            Atestarea localitatii după ultimele cercetări efectuate de Prof. univ. Ioan Munteanu ÅŸi acceptat de istorici, este anul  1554, conform unui  defter otoman din acelaÅŸ an 1554, unde localitatea Cadar este consemnată cu 8 case.1)

             Anul 1554 este confirmat de mai multe surse, din care amintim:

             - ANALELE BANATULUI, S.N., Arheologie-Istorie, XII-XIII, 2004-2005; 2) 
             - Site-ul localităţii Cadăr al colectiei “ WIKIPEDIA“;
             - Data reluată ÅŸi în alte articole si publicaÅ£ii pe internet. 

            In decursul timpului istoricii s-au oprit ÅŸi asupra altor ani de  atestare a localităţii. Ioan Lotreanu în “Monografia Banatului”Vol.1, 1935, indică anul 1717, la fel ca ÅŸi Gheorghe Drinovan în “ Micromonografia judeÅ£ului TimiÅŸ”apărută în anul 1973, sau Valeriu Perianu în  Manuscrisul monografic ”Istoria comunei Cadăr”.care indică acelaÅŸ an, 1717. 

            Consemnari referitoare la loclalitate sau locuitorii acesteia apar însă mult mai de vreme, sub foma de atribuire de proprietăţi, donaÅ£ii, ipoteci, deÅ£inătorii acestora, sau simplu persoane fizice (iobagi), consemnări dintre care retinem:
 
            - ÃŽn anul 1389, localitatea apare cu 16 iobagi (de reÅ£inut că localitatea nu este amintită în conscrierea din 1690-1700, pentru ca  în conscrierea din 1717 să apară în districtul Ciacovei cu 40 case); 3)
            - ÃŽn anul 1498, localitatea se afla in posesia  lui Belmosericsek cu drept de retentie; 4)
            - ÃŽn anul 1529, localitatea se afla in posesia   familiei Bradács; 5)
            - ÃŽn anul1608, se arată punerea în posesie a lui Stefan Trombitas a donaÅ£iilor făcute de către Sigismud Rakoczi cu satele: BocÅŸa, Sasanocz, Vocsinez, Doboz , Izgar et Kadar; 6)
            - ÃŽn anul 1717 se face referire la conscriere, arătând că  localitatea aparÅ£ine de districtul Ciacova; 3)
            -Satul Cadăr este atestat documentar 1717, ca apartinand comunei Tormac; 7)
            - ÃŽn anul 1760, localitatea este atestata pe harta contelui Mercy, apărând cu numele de Kada; 6)
            - ÃŽn anul 1761, în harta oficială a imperiului editată în acest an, localitatea apare cu numele de Kadar. (ÃŽn limba turcă Kadar înseamnă poartă de trecere); 6)
            - ÃŽn anul 1769,  localitatea Cadăr apare în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72; 8)
            - ÃŽn anul 1774, în lucrarea lui J.J.Ehrler,- conform notei 171  făcută de Costin FeneÅŸan în calitate de traducător ÅŸi comentator,- se prezintă localităţile din Banat conform cu împărÅ£irea administrativă dinainte de organizarea graniÅ£ei militare, localitatea Kadar(Cadăr) apare Ã®n Cercul Bârzavei cu populaÅ£ie română; 9)
            - ÃŽn anul 1806, domeniul Cadăr s-a aflat în posesia familiei Duca, prin donaÈ›ie imperială, urmare a meritelor feldmareÈ™alului Petre Duca (1755-1822) în luptele anti-napoleniene. 8)


                                                                                    Ipoteze privind vechimea localitatii Cadar

            Istoricii au formulat mai multe ipoteze si au prezentat mai multe repere documentare referitoare la vechimea localităţii Cadăr. Vechimea este o situatie care presupune o existenţă de multă vreme a localităţii, pe când atestarea exixtenÅ£ei unei loclităţi este mai riguroasa si presupune a face dovada, a dovedi în cazul nostru, de când datează localitatea, într-o structură organizată, cu referire certa la sursa care conÅ£ine aceasta informaÅ£ie.

             Au apărut multe informaÅ£ii referitoare la proprietăţi, la atribuirea sau dobâmdirea acestora, sau la diferite forme de administrare a acestor proprieti.  Ultima vechime atestata de existenta a localităţii Cadăr este anul 1554, dar ÅŸi aceasta poate fi relativa având în vedere următoarele aspecte:

             - Toate satele învecinate cu Cadărul au o vechime atestată mult mai mare decât a Cadărului, astfel:
Åžipet 1462, Duboz 1333, Blajova 1462, Berini 1333, Silagiu 1462, ÅžoÅŸdea 1369, Izgar Ã®n anul 1389 apare cu 16 iobagi; 3)

             - Se susÅ£ine de către istoricii Banatului că în apropierea Cadărului ar fi existat în evul mediu localitatea „Peturlaca”. 1) După alÅ£ii comentatori, localitatea Petulaka sau Peterlaka, care în româneÅŸte se traduce prin Petriloc, sau locul lui Petru, despre care se face amintire în tabloul dijmelor ce s-au acordat Papei în anul 1335, s-ar fi contopit cu Cadărul, sau ar fi vorba chiar despre vechiul Cadăr; 6)
 
             - La 11 ianuarie 1608 se publică introducerea lui Åžtefan Trobitas în posesiunile donate de către Sigismud Rakocyi unde alături de alte localităţi figurează ÅŸi „ …Doboz, Izgar et Kader”. 10) Localitatea este amintită apoi în timpul dominaÅ£iei otomane; 7)

             - Este posibil ca în timpul dominaÅ£iei otomane, datorită importanÅ£ei amplasamentului ÅŸi a poziÅ£iei localitatea să-ÅŸi fi schimbat numele,  la început Kader (Kedar), care în limba turcă însemnă loc de cantonare, de staÅ£ionare a trupelor, ÅŸi Kadar care înseamnă poarta de trecere; 6)

             - ÃŽn lucrarea “Satele Comitatului Timis“, Reisz Ede, arată ca în evul mediu între anii 1332-1337, în programul dijmelor papale, apare Petúrlaka / Péterlaka, care ar fi localitatea Cadăr de astazi; 12)

             - Un argument interesant îl găsim în lucrarea lui J.J.Ehrler intitulată „Banatul de la origini până acum,-1774”, apărută in editura Facla in anul 1982, prin care se arată ÅŸi se precizează că localitatea Cadăr facea parte din cercul Bârzava cu o populatie romana.  Iar  la capitolul XII  Itinerarul bănăţean de călătorie, consemneaza Cadărul cu o staÅ£ie pe traseul  drum de poÅŸtă, TimiÅŸoara-Sacosul Turceasc-Cadăr-Berzovia-BocÅŸa ÅŸi drumul de întoarcere BocÅŸa-Berzovia- Cadăr- SacoÅŸu Turceasc-TimiÅŸoara ÅŸi drumul de Å£ară,- TimiÅŸoara-SacoÅŸu Turceasc-Cadăr-Berzovia-Dognecea ÅŸi drumul de întoarcere Dognecea-Berzovia- Cadăr- SacoÅŸu Turceasc-TimiÅŸoara, autorul indicând ÅŸi tarifele percepute pentru caii din servicu, sau animalele de tracÅ£iune, bacÅŸiÅŸul pentru vizitiu ÅŸi pentru ţăran. 9)  Tinând cont că staÅ£iile de poÅŸtă erau dotate cu clădiri ÅŸi anexe, personal de întreÅ£inere ÅŸi serviciu, cai de schimb,  totate acestea fiind subvenÅ£ionate de sat, iar caii fiind cumpăraÅ£i ÅŸi întreÅ£inuti tot pe cheltuiala din vistieriei satului respectiv, localitatea Cadăr fiind punct de oprire cu o statie pe aceste trasee, avea o importanţă deosebită din punct de vedere economic, comercial ÅŸi strategic, fapt ce crează semne de întrebare în legatură cu vechimea atestată a localitaÅ£ii Ã®n raport cu localităţile din traseele sau localităţile învecinate Cadărului;

            - Este interesantă ÅŸi deumirea localităţii care se pare ca este din perioada otomana, Kadar în limba turcă înseamnă "portă", poartă de trecere, probabil denumire primită pentru că localitatea avea cândva această functie, cunoscut fiind faptul că zonele invecinate erau impădurite, iar pe drumul care duce de la Duboz spre BuziaÅŸ s-ar fi aflat un castru roman, după cum relatau unii bătrâni ai Cadărului (Nicolae CorbuÅŸ (1899-1989)).

            Nu lipsite de interes în susÅ£inerea unor ipoteze privind vechimea localităţii Cadăr, sunt ÅŸi cercetările arheologice, care au pus în evinenţă în arealul localităţilor Berini, Åžipet, Blajova, Cadăr, Duboz, ÅžoÅŸdea ÅŸi Izgar, o serie de vestigii vechi, care arată că această zonă a fost populată din cele mai veci timpuri:
  
            - Amintim de un document din 11 ianuarie 1608 care menÅ£ionează movilele de hotărnicie dintre satele Doboz,  ÅŸi Cadar. 13)  De aici provine un tezaur monetar format din piese maghiare din timpul lui Sigismund ÅŸi Ludovic cel Mare; 16)

            - La Åžipet s-au găsit vestigii daco-romane, la 300 m de sat , sa găsit  o mică terasă care a fost locuită de daco-romani; 14)

            - La ÅžoÅŸdea, s-a descoperit o vatră de sat medieval (secolul XIV d.Chr.), precum ÅŸi resturile metalurgiei practicate între secolele III-IV d.Chr.; 15)

             - Pe teritoriul actual al comunei Nitchidorf, Blajova ÅŸi Duboz, se semnalează descoperiri monetare aparÅ£inând perioadei secolelor II î.Chr.-II d.Chr. 17)

             - La Izgar, pe terasele văii PogoniÅŸului s-au descoperit vestigii daco-romane din secolele III-IV d.Ch. 18)

            Analizând stuctura topografică a zonei, cât ÅŸi mediul natural al amplasării tutror localităţilor bănăţene, lângă un curs de apăşi aprope de pădure, lucru explicabil datorită vitregiilor vremii, pentru a avea sursa de apă necesară  ÅŸi loc de refugiu în caz de atacuri si năvălirii. Vatra satului, pe măsură ce s-au făcut defrisări de păduri pentru a câstiga terenuri agricole, ÅŸi a fost descoperită si expusă, localnicii s-au retras mereu în spre zone împădurite pentru protecÅ£ie si siguranţă. Acesta ar fi un argument pentru cele mai multe locaÅ£ii în care a fost cantonat Cadărul.

            O problemă majorăîn aflarea mai multor informaÅ£ii, este cea legată de documentele vremii si de arhivele existente, care practic au dispărut. Toti cotropitorii ÅŸi adminstratorii de teritorii la schimarea sistemelor, au luat toate arhivele cu ei, practic lăsând localitaÅ£ile fără trecut ÅŸi fără entitate. Pe buna dreptate istoricul Costin FeneÅŸan in prefaÅ£a  traducerii lui J.J. Ehrler afirmă: „arhivele ÅŸi bibliotecile din evul de mijloc al Banatului au pierit, din păcate, Ã®n cea mai mare parte, doar puÅ£ine documente manuscrise  ÅŸi cărÅ£i reuÅŸind să treacă toate vicisitudinile veacurilor, (aici face trimitere printr-o nota la lucrarea sa "Documente medievale banaÅ£ene 1440-1653",TimiÅŸoara, 1981, P 6-7 ). 22)

            Această stare de fapt lasă multe rezerve în privinÅ£a atestării unor evenimente sau existenÅ£a unor localitaÅ£i. Este necesară o cercetare complexa Å£inându-se cont de datele culese de istorici, de compararea cu cele existente în arhivele straine ÅŸi în special cu cercetările arhelogice ÅŸi nu în ultimul rând cu tradiÅ£iile, obiceiurile ÅŸi datinile locale.

Bibliografie          
1)   Munteanu, Ioan, Banatul istoric. vol 2. OcupaÅ£ii. Economia, Editura Excelsior Art, TimiÅŸoara 2007;
2)  http://www.timisoaraexpress.ro/ghid-util/16-lucruri-de-stiut-despre-tormac_15671.
3) Ioan Lotreanu“Monografia Banatului”Vol.1 1935
4)  http://www.banaterra.eu/magyar/K/kadar/kadar.htm
5) http://www.banaterra.eu/magyar/K/kadar/kadar.htm
6) Manuscris monografic”Istoria comunei Cadar”Valeriu Perianu
7) Gheorghe Drinovan“Micromonografia judeÅ£ului TimiÅŸ”1973
8)  WIKIPEDIA  Localitatea Cadar
9) J.J.Ehrler“Banatul de la origini până acum,-1774”Ed. Facla1982
10) Arhivele NaÅ£ionale, Dir. TimiÅŸ, Fond 335, ColecÅ£ia IlieÅŸu, Dos. 1,  p.370-375.
12)SURSA-http://www.banaterra.eu/magyar/K/kadar/kadar.htm
13) Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 115.
14) Benea 1996b, p. 291; Mare 2004, p. 207.
15) Iaroslavschi 1976, p. 231;Iaroslavschi ÅŸi Lazarovici 1978, p. 257;Benea 1996b, p. 292;Å¢eicu 2003, p. 351;1999-2000, p. 459;Mare 2004, p. 207/8.  
16)  Drăgoescu 1995, p. 358.
17) Bibliografie: Gudea şi Moţiu 1983, p. 193.
18) Mare 2004, p. 182-183.
22)  Costin FeneÅŸan- Prefaţă p 5,  -Banatul de la origini până acum-1774 a lui J.J.Ehrler
 

[Cadar Acasa] [Cadar I-A-A] [Cadar Fisa] [Cadar Istoric] [Cadar Asezare] [Cadar Atestare] [Cadar Habitat] [Cadar Date] [Cadar Baronii] [Cadar Personalitati] [Cadar Biserica] [Cadar Preotii] [Cadar Dascalii] [Cadar Monumentul] [Cadar Glosar] [Cadar Traditii] [Cadar Acareturi] [Cadar Monografia] [Cadar Relief] [Cadar Album]

Copyright © 2010 by Cadar.org