Cadar Atestare


	Cadăr - Atestarea localitatii

ATESTAREA LOCALITĂŢII CADĂR
Documentare Aurel Micşa

            Localitatea Cadăr este amplasată în partea sud-estică a judeţului Timiş, în câmpia Banatului, şi face parte, din punct de vedere administrativ, din comuna Tormac, alături de satele Şipet şi Tormac, reşedinţa de comună.

            Atestarea localitatii după ultimele cercetări efectuate de Prof. univ. Ioan Munteanu şi acceptat de istorici, este anul 1554, conform unui defter otoman din acelaş an 1554, unde localitatea Cadar este consemnată cu 8 case.¹⁾             Anul 1554 este confirmat de mai multe surse, din care amintim:

             - ANALELE BANATULUI, S.N., Arheologie-Istorie, XII-XIII, 2004-2005; ²⁾
             - Site-ul localităţii Cadăr al colectiei “ WIKIPEDIA“;
             - Data reluată şi în alte articole si publicaţii pe internet.

            In decursul timpului istoricii s-au oprit şi asupra altor ani de atestare a localităţii. Ioan Lotreanu în “Monografia Banatului”Vol.1, 1935, indică anul 1717, la fel ca şi Gheorghe Drinovan în “ Micromonografia judeţului Timiş”apărută în anul 1973, sau Valeriu Perianu în Manuscrisul monografic ”Istoria comunei Cadăr”.care indică acelaş an, 1717.

            Consemnari referitoare la loclalitate sau locuitorii acesteia apar însă mult mai de vreme, sub foma de atribuire de proprietăţi, donaţii, ipoteci, deţinătorii acestora, sau simplu persoane fizice (iobagi), consemnări dintre care retinem:

            - În anul 1389, localitatea apare cu 16 iobagi (de reţinut că localitatea nu este amintită în conscrierea din 1690-1700, pentru ca în conscrierea din 1717 să apară în districtul Ciacovei cu 40 case); ³⁾            - În anul 1498, localitatea se afla in posesia lui Belmosericsek cu drept de retentie; ⁴⁾
            - În anul 1529, localitatea se afla in posesia   familiei Bradács; ⁵⁾            - În anul1608, se arată punerea în posesie a lui Stefan Trombitas a donaţiilor făcute de către Sigismud Rakoczi cu satele: Bocşa, Sasanocz, Vocsinez, Doboz , Izgar et Kadar; ⁶⁾            - În anul 1717 se face referire la conscriere, arătând că localitatea aparţine de districtul Ciacova; 3)
            -Satul Cadăr este atestat documentar 1717, ca apartinand comunei Tormac; ⁷⁾            - În anul 1760, localitatea este atestata pe harta contelui Mercy, apărând cu numele de Kada; ⁶⁾            - În anul 1761, în harta oficială a imperiului editată în acest an, localitatea apare cu numele de Kadar. (În limba turcă Kadar înseamnă poartă de trecere); ⁶⁾            - În anul 1769, localitatea Cadăr apare în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72; ⁸⁾            - În anul 1774, în lucrarea lui J.J.Ehrler,- conform notei 171 făcută de Costin Feneşan în calitate de traducător şi comentator,- se prezintă localităţile din Banat conform cu împărţirea administrativă dinainte de organizarea graniţei militare, localitatea Kadar(Cadăr) apare în Cercul Bârzavei cu populaţie română; ⁹⁾            - În anul 1806, domeniul Cadăr s-a aflat în posesia familiei Duca, prin donație imperială, urmare a meritelor feldmareșalului Petre Duca (1755-1822) în luptele anti-napoleniene. ⁸⁾

                                                                                    Ipoteze privind vechimea localitatii Cadar

            Istoricii au formulat mai multe ipoteze si au prezentat mai multe repere documentare referitoare la vechimea localităţii Cadăr. Vechimea este o situatie care presupune o existenţă de multă vreme a localităţii, pe când atestarea exixtenţei unei loclităţi este mai riguroasa si presupune a face dovada, a dovedi în cazul nostru, de când datează localitatea, într-o structură organizată, cu referire certa la sursa care conţine aceasta informaţie.

             Au apărut multe informaţii referitoare la proprietăţi, la atribuirea sau dobâmdirea acestora, sau la diferite forme de administrare a acestor proprieti. Ultima vechime atestata de existenta a localităţii Cadăr este anul 1554, dar şi aceasta poate fi relativa având în vedere următoarele aspecte:

             - Toate satele învecinate cu Cadărul au o vechime atestată mult mai mare decât a Cadărului, astfel:
Şipet 1462, Duboz 1333, Blajova 1462, Berini 1333, Silagiu 1462, Şoşdea 1369, Izgar în anul 1389 apare cu 16 iobagi; ³⁾             - Se susţine de către istoricii Banatului că în apropierea Cadărului ar fi existat în evul mediu localitatea „Peturlaca”. ¹⁾ După alţii comentatori, localitatea Petulaka sau Peterlaka, care în româneşte se traduce prin Petriloc, sau locul lui Petru, despre care se face amintire în tabloul dijmelor ce s-au acordat Papei în anul 1335, s-ar fi contopit cu Cadărul, sau ar fi vorba chiar despre vechiul Cadăr; ⁶⁾
             - La 11 ianuarie 1608 se publică introducerea lui Ştefan Trobitas în posesiunile donate de către Sigismud Rakocyi unde alături de alte localităţi figurează şi „ …Doboz, Izgar et Kader”. ¹⁰⁾ Localitatea este amintită apoi în timpul dominaţiei otomane; ⁷⁾             - Este posibil ca în timpul dominaţiei otomane, datorită importanţei amplasamentului şi a poziţiei localitatea să-şi fi schimbat numele, la început Kader (Kedar), care în limba turcă însemnă loc de cantonare, de staţionare a trupelor, şi Kadar care înseamnă poarta de trecere; ⁶⁾             - În lucrarea “Satele Comitatului Timis“, Reisz Ede, arată ca în evul mediu între anii 1332-1337, în programul dijmelor papale, apare Petúrlaka / Péterlaka, care ar fi localitatea Cadăr de astazi; ¹²)

             - Un argument interesant îl găsim în lucrarea lui J.J.Ehrler intitulată „Banatul de la origini până acum,-1774”, apărută in editura Facla in anul 1982, prin care se arată şi se precizează că localitatea Cadăr facea parte din cercul Bârzava cu o populatie romana. Iar la capitolul XII Itinerarul bănăţean de călătorie, consemneaza Cadărul cu o staţie pe traseul drum de poştă, Timişoara-Sacosul Turceasc-Cadăr-Berzovia-Bocşa şi drumul de întoarcere Bocşa-Berzovia- Cadăr- Sacoşu Turceasc-Timişoara şi drumul de ţară,- Timişoara-Sacoşu Turceasc-Cadăr-Berzovia-Dognecea şi drumul de întoarcere Dognecea-Berzovia- Cadăr- Sacoşu Turceasc-Timişoara, autorul indicând şi tarifele percepute pentru caii din servicu, sau animalele de tracţiune, bacşişul pentru vizitiu şi pentru ţăran. ⁹⁾ Tinând cont că staţiile de poştă erau dotate cu clădiri şi anexe, personal de întreţinere şi serviciu, cai de schimb, totate acestea fiind subvenţionate de sat, iar caii fiind cumpăraţi şi întreţinuti tot pe cheltuiala din vistieriei satului respectiv, localitatea Cadăr fiind punct de oprire cu o statie pe aceste trasee, avea o importanţă deosebită din punct de vedere economic, comercial şi strategic, fapt ce crează semne de întrebare în legatură cu vechimea atestată a localitaţii în raport cu localităţile din traseele sau localităţile învecinate Cadărului;

            - Este interesantă şi deumirea localităţii care se pare ca este din perioada otomana, Kadar în limba turcă înseamnă "portă", poartă de trecere, probabil denumire primită pentru că localitatea avea cândva această functie, cunoscut fiind faptul că zonele invecinate erau impădurite, iar pe drumul care duce de la Duboz spre Buziaş s-ar fi aflat un castru roman, după cum relatau unii bătrâni ai Cadărului (Nicolae Corbuş (1899-1989)).

            Nu lipsite de interes în susţinerea unor ipoteze privind vechimea localităţii Cadăr, sunt şi cercetările arheologice, care au pus în evinenţă în arealul localităţilor Berini, Şipet, Blajova, Cadăr, Duboz, Şoşdea şi Izgar, o serie de vestigii vechi, care arată că această zonă a fost populată din cele mai veci timpuri:

            - Amintim de un document din 11 ianuarie 1608 care menţionează movilele de hotărnicie dintre satele Doboz, şi Cadar. ¹³⁾ De aici provine un tezaur monetar format din piese maghiare din timpul lui Sigismund şi Ludovic cel Mare; ¹⁶⁾            - La Şipet s-au găsit vestigii daco-romane, la 300 m de sat , sa găsit o mică terasă care a fost locuită de daco-romani; ¹⁴⁾            - La Şoşdea, s-a descoperit o vatră de sat medieval (secolul XIV d.Chr.), precum şi resturile metalurgiei practicate între secolele III-IV d.Chr.; ¹⁵⁾             - Pe teritoriul actual al comunei Nitchidorf, Blajova şi Duboz, se semnalează descoperiri monetare aparţinând perioadei secolelor II î.Chr.-II d.Chr. ¹⁷⁾             - La Izgar, pe terasele văii Pogonişului s-au descoperit vestigii daco-romane din secolele III-IV d.Ch. ¹⁸⁾            Analizând stuctura topografică a zonei, cât şi mediul natural al amplasării tutror localităţilor bănăţene, lângă un curs de apăşi aprope de pădure, lucru explicabil datorită vitregiilor vremii, pentru a avea sursa de apă necesară şi loc de refugiu în caz de atacuri si năvălirii. Vatra satului, pe măsură ce s-au făcut defrisări de păduri pentru a câstiga terenuri agricole, şi a fost descoperită si expusă, localnicii s-au retras mereu în spre zone împădurite pentru protecţie si siguranţă. Acesta ar fi un argument pentru cele mai multe locaţii în care a fost cantonat Cadărul.

            O problemă majorăîn aflarea mai multor informaţii, este cea legată de documentele vremii si de arhivele existente, care practic au dispărut. Toti cotropitorii şi adminstratorii de teritorii la schimarea sistemelor, au luat toate arhivele cu ei, practic lăsând localitaţile fără trecut şi fără entitate. Pe buna dreptate istoricul Costin Feneşan in prefaţa traducerii lui J.J. Ehrler afirmă: „arhivele şi bibliotecile din evul de mijloc al Banatului au pierit, din păcate, în cea mai mare parte, doar puţine documente manuscrise şi cărţi reuşind să treacă toate vicisitudinile veacurilor, (aici face trimitere printr-o nota la lucrarea sa "Documente medievale banaţene 1440-1653",Timişoara, 1981, P 6-7 ). ²²⁾            Această stare de fapt lasă multe rezerve în privinţa atestării unor evenimente sau existenţa unor localitaţi. Este necesară o cercetare complexa ţinându-se cont de datele culese de istorici, de compararea cu cele existente în arhivele straine şi în special cu cercetările arhelogice şi nu în ultimul rând cu tradiţiile, obiceiurile şi datinile locale.

Bibliografie
1)   Munteanu, Ioan, Banatul istoric. vol 2. Ocupaţii. Economia, Editura Excelsior Art, Timişoara 2007;
2) http://www.timisoaraexpress.ro/ghid-util/16-lucruri-de-stiut-despre-tormac_15671.
3) Ioan Lotreanu“Monografia Banatului”Vol.1 1935
4) http://www.banaterra.eu/magyar/K/kadar/kadar.htm
5) http://www.banaterra.eu/magyar/K/kadar/kadar.htm
6) Manuscris monografic”Istoria comunei Cadar”Valeriu Perianu
7) Gheorghe Drinovan“Micromonografia judeţului Timiş”1973
8) WIKIPEDIA Localitatea Cadar
9) J.J.Ehrler“Banatul de la origini până acum,-1774”Ed. Facla1982
10) Arhivele Naţionale, Dir. Timiş, Fond 335, Colecţia Ilieşu, Dos. 1, p.370-375.
12)SURSA-http://www.banaterra.eu/magyar/K/kadar/kadar.htm
13) Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 115.
14) Benea 1996b, p. 291; Mare 2004, p. 207.
15) Iaroslavschi 1976, p. 231;Iaroslavschi şi Lazarovici 1978, p. 257;Benea 1996b, p. 292;Ţeicu 2003, p. 351;1999-2000, p. 459;Mare 2004, p. 207/8.
16) Drăgoescu 1995, p. 358.
17) Bibliografie: Gudea şi Moţiu 1983, p. 193.
18) Mare 2004, p. 182-183.
22) Costin Feneşan- Prefaţă p 5, -Banatul de la origini până acum-1774 a lui J.J.Ehrler


	[Cadar Acasa] [Cadar I-A-A] [Cadar Fisa] [Cadar Istoric] [Cadar Asezare] [Cadar Atestare] [Cadar Habitat] [Cadar Date] [Cadar Baronii] [Cadar Personalitati] [Cadar Biserica] [Cadar Preotii] [Cadar Dascalii] [Cadar Monumentul] [Cadar Glosar] [Cadar Traditii] [Cadar Acareturi] [Cadar Monografia] [Cadar Relief] [Cadar Album]


	Copyright © 2010 by Cadar.org