 |
|
|
Cadăr - Istoricul localitatii |
|
|
|
|
ISTORICUL AMPLASAMENTULUI LOCALITĂŢII CADĂR Aurel Micşa Amplasamentul actual al localităţii a fost stabilit de Baronul Petru Duca în anul 1810, practic fondatorul Cadărului actual. Se presupune ca acest amplasament este al treilea loc unde a fost vatra satului. Primul loc se afla pe drumul spre Berini pe partea dreaptă a drumului şi pe partea stangă a Gozoparului, o ramificaţie a Pogonişului, care era activă în perioada de inundaţii şi prelua o parte din ape. Amplasamentul se afla pe o colină mai ridicată. Iar cursul Gozoparului era mult mai jos şi in aria respectiva se afla o mlaştină cu stufăriş şi păpuriş, cunoscută sub numele de Rât. Acest amplasament de lângă Gozopari este aminitit de Valeriu Perianu in lucrarea monografică Istoria localităţii Cadăr, lucrare dactilografiată şi aflată în manuscris in arhiva Bisericii din Cadăr. Pr. Valeriu Perianu, apreciaza că această vatră ar putea fi amplasamentul vechii localităţi medievale Peterulaka sau Peturlaka 1), dispărută in mod enigmatic din evidenţele vremii. In perioada anilor 1948-1950, pana la colectivizarea fortata, satenii care aveau pamant in aceasta zona la lucrarile de arat sau la siruit de porumb, afirmau ca in urma plugului apareau cioburi ceramice sau cenuşă si urme de vetre de foc. Al doilea amplasament al localităţii ar fi fost în actuala Vale a Popii, vale care a rămas cu numele de la pământul bisericesc şi biserica care a fost pe acest loc, asa cum descrie invăţătorul Alexandu Lazar în cronica sa şcolară din anul 1907-1908. În aceasta cronică relatează despre mărturia a doi bătrâni, Dimitrie Popovici si Paia Lăutaşu, facută în faţa Baronului Gheza Duca despre locul unde se afla biserica veche a satului, o biserică de rit greco-catolic. Locul era considerat de săteni un loc sfânt, care nu era cultivat ci lăsat ca păşune. Bătrânii au spus si arătat baronului locul unde a fost vechea biserica, loc pe care se mai afla o cruce veche. Baronul a făgăduit ca va ridica o noua cruce pentru a marca, asa cum se cuvine acel loc sfant 2). Mai retinem o imformaţie interesantă privind importanţa acestei comune. Se spune că atunci când se încoronau regii Ungariei, pământul dus pentru ceremonialul încoronării din partea judeţului Timis era luat de la Cadăr. Afirmaţia a fost consemnată în baza unor mărturii verbale ale Prim-Pretorului Buziaşului din timpul stapanirii maghiare I. Unger si a preotului Eugeniu Gheorgheiu, fost paroh în această comună, cât si a altor bătrâni din sat 3). Referitor la multele amplasamente , în cazul satului Cadăr este interesant de urmărit şi următorul aspect, ca majoritatea loclitătilor bănăţene şi nu numai erau aşezate plângă râuri şi lângă pădure, fapt justificat in acea perioadă de desele conflicte şi navaliri, mai ales în acestă zonă de confluienţă a continentului nostru. Aceste locuri erau sigure şi asigurau o protecţie sporită, permitând populaţiei să se refugieze, să se ascundă în pădurea pe care localnicii o cunoşteau foarte bine. Desemenea râul asigura apa necesară pentru animale şi pentru folosinţa umana. Privind hărtile vechi, observam că întreg arialul Cadărului era înainte o zonă impădurită, care in cursul timpului a fost defrişată pentru culturi agricole sau pentru lemn, acest fapt s-a produs imediat după instalarea administraţiei habsburgice. Observam că vechile amplasamente erau aproape de o sursă de apă şi de pădure pentru protectie în caz de nevoie. În imaginea cu vatra localitatii Cadăr după harta Iosefină a Banatului din anul 1789, se disting locuinţele amplasate dezordonat, cursul râului Pogoniş şi cursul pârâiaşului care trecea prin Valea Popii. Vatra veche a satului se afla pe ambele părti acestui pârâiaş, pe zonele mai înalte. Nu cunoaştem date topografice privind aceste amplasamente dar putem analiza următorul aspect foarte interesant. Luând în considerare distanţele notate de Ehrler, la cap. XI, itinerar bănăţean, notează distanţa între Sacoşu Turcesc şi Cadăr la 2,25 mile. Cunoscând că o milă avea valoarea de 7,585 km, rezulta că distanţa între Sacosul Turcesc şi Cadăr pe drumul de poştă descris de Erhler, era de 17,066 km.4) Evaluând distanţele actuale între localitătile Sacosul Turcesc şi Cadăr găsim următoarele valori; distanţa de la Sacoşu-Turcesc la Berini este de 8,51 km5), iar distanţa de la Berini la Cadăr, pe drumul agricol, măsurată grafic pe harta turistică a judeţului Timiş, editate de Schubert & Franzke este de 9,2 km. Rezultă că distanţa actualăîntre satele Sacoşu Turcesc şi Cadăr este de 17,71 km, deci mai mare 0,734 km, situatie care ne dă posibilitatea să înţelegem că amplasamentul al doilea al localităţii cel din Valea Popii era amplasamentul din traseul poştal al lui Ehrler. Este posibil ca primul amplasament să fi fost aşa cum afirmă unii istorici, localitatea Petrulaka. Punând amplasamentele descrise şi vecinătăţile pe harta Iosefină avem următoarea imagine,
Bibliografie |
|
|
|
[Cadar Acasa] [Cadar I-A-A] [Cadar Fisa] [Cadar Istoric] [Cadar Asezare] [Cadar Atestare] [Cadar Habitat] [Cadar Date] [Cadar Baronii] [Cadar Personalitati] [Cadar Biserica] [Cadar Preotii] [Cadar Dascalii] [Cadar Monumentul] [Cadar Glosar] [Cadar Traditii] [Cadar Acareturi] [Cadar Monografia] [Cadar Relief] [Cadar Album] |
|
|
|
Copyright © 2010 by Cadar.org |