Fisa localitatii Cadăr

FISA  LOCALITĂȚII
CAD
ĂR

comuna Tormac, judetul Timiș

Aurel Micșa,

Viorel Muțiu

Structra administrativ-teritorială;

 Cadărul este sat aparținător comunei Tormac, județul Timiș, din anul 1968.

 Până în anul 1968, satul a fost reședință a comunei Cadăr, judetul Timiș, împreună cu satul   Duboz

 

Repere monografice;

 În 1890 făcea parte din Comitatul Timiș, districtul Buziaș, ca reședință de comună cu 729 locuitori.

 În 1921 făcea parte din județul Timiș Torontal, Plasa Buziaș, ca reședință de comună cu 724    locuitori,  aparținându-i și Dubozul.

 În 1935 făcea parte din județul Timiș-Torontal, plasa Buziaș cu 644 locuitori.

 În 1956 făcea parte din regiunea Timișoara, raionul Lugoj, ca reședință de comună.

 În 1966 făcea parte din regiunea Banat, raionul Lugoj, ca reședință de comună.

 În 1968 făcea parte din județul Timiș cu 571 locuitori si  trecea prin reorganizare la  comuna Tormac

 În 2016 face parte din județul Timiș, aparține comunei Tormac.

 

Distanțe rutiere :

 Cadăr - Municipiul Timișoara 41 km, 47 min. ruta Chevereșu-Mare.

 Cadăr - Municipiul Timișoara 42 km, 45 min. ruta Tormac.

 Cadăr – Buzias 27 km, 28 min. traseu, Nitchidorf, Chevereșu M- Buziaș

 Cadăr – Deta 38 km, 37 min, traseu: Tormac, Șipet, Folea, Voiteni, Deta.

 Cadăr – Duboz, 2 km 4 min.

 Cadăr – Berini, 13 km, 13 min.

 Cadăr – Ersig, 49 km, 50 min, traseu: Nitchidorf, Chevereșu M – Buziaș, Vermeș, Ersig

 Cadăr – Șipet, 12 km, 12 min.

 Cadăr – Blajova 11 km, 12 min.

 Cadăr – Nitchidorf 6 km, 7 min.

 

Așezare și caracteristici geografice,

 Localitatea Cadăr, face parte din judetul Timiș, comuna Tormac și este localizată pe hartă

  având coordonatele 45° 32' Nord, 21° 32' Est.

 Altitudirea oficială față de nivelul mării este de 123 m

 Distanța până la gara Tormac este de 4 km.

 Distanța până la Timișoara, resedința de județ, este de 41 km

 

Căi de acces;

 Localitatea este traversată de drumul județean DJ 592 B , care face legătura între localitățile;

 Tormac, Cadar, Duboz, Nițchidorf, Vucova și Chevereșu Mare.

 

Descrierea generală a localității,

 Satul este amplasat pe malul stâng al râului Pogăniș, în sud-estul județului Timiș, la granița   cu județul Caraș-Severin. 

 

Vecinatati Cadărului,

 La nord se mărginește cu satul Duboz, aparținând de comuna Nitchidorf,

 La vest se mărginește cu satul Berini, aparținând de comuna Sacoșu-Turcesc,

 La sud-vest și la vest este satul Tormac, resedință a comunei Tormac,

 La sud-est și est se află satul Ersig si Izgar, apaținând de comuna Vermeș din județul

  Caraș-Severin.

 

Suprafata:

 Suprafata administrativa a satului a fost in anul 1952 de  1924  ha.

 

Utilizarea terenurilor extravilane,

 Terenurile extravilane sunt folodite ca teren arabil, pășuni și izlaz, fânețe naturale, livezi și   pomi, vii, păduri și teren neproductiv.

 Denumiri de țarine, zone și lanuri importante: Marginea, Peret, Livezi, Riminență, Țărigare,   Luncă, Tramnic, Flămânda, Prăjina, Străjeret.

 

Populație și constructii:

 La recensamântul din 2002 populația Cadărului era de 288 persoane,

 Densitatea teritorială în anul 2002 era de14.97 loc/kmp

 În anul 1900 s-a înregistrat populație maximă a satului de 813 locuitori.

 Densitatea teritorială în anul 1900 era de 42,26 loc/kmp.
 În  anul 1992 în Cadăr existau 113 gospodării,
iar fondul locativ recenzat era de 122 clădiri   de locuințe, având 287 camere cu o suprafață locuibilă de 4248 mp, deci cu o medie   de 2,37 camera pe locuință.

 

Resurse naturale:

 Produse agricole, pomicole, legumicole, viticole fânețe.

 

Hidrologia

 Cadărul este traversat de râul Pogăniș, care face grănițuirea cu satul Duboz, Nițchidorf și   Blajova.Râul Pogonici are o lungime de 97 de km, izvoreste din Munții Semenic și   se varsă în râul Timis la  Uliuc. Are o suprafata bazinală de 667 kmp.

 

 Pe cursul superior al râului pe teritoriul Cadărului și a Dubozului se află barajul de pe    Pogonici cu lacul de acumulare. Barajul este înalt de 10 m și lung de 1590 m.

 Volumul lacului este de 41.4 mil.mc si are o suprafata de  1175 ha și lungimea  de 4 km.

 

Fauna:

 Fauna satului este specifică zonei de câmpie și include următoarele animale sălbatice;    rozătoarele; Șoarecele de câmp,  Iepurele,  Popândăul,hârciogul,  Ariciul ,     Nevăstuică, Veveriță , in trecut erau și multi lupi, mai ales in iernile geroase,    deasemenea mai vietuiesc căprioare  în arealul dispre pădurea Ersigului.

  păsări: rațe sălbatice, cocostârci, berze, ciocârlia, privighetoarea, mierle, grauri,

  gugustiuci, etc..
 În trecut apele Pogănișului erau populate cu; Clean , Biban , Caracuda , crapul , tiparul ,    Știuca , Caras , rosioară,  Somn, Racul-de-râu. 

 

Flora:

 Vegetația este specifică zonei de câmpie

 In arealul satului incepe Reyervatia naturală Lunca Pogănișului în care se afla doua plante  rare; Laleaua pestriță ( Fritillaria meleagris ) și Gimpele de pădure ( Ruscus aculeatus )

 În livezile Cadărului se află zone impădurite, sau pâlcuri izolate de arbori ca; stejar,  jugastru , frasin, ulm de câmp , carpen , păr păduret , măr păduret  si arbusti cu specii de  sanger, porumbar , păducel  sau gladis, salcie, se mai găsesc  livezi de pomi fructiferi in   zonele mai putin umede, sau chiar terenuri arabile si/sau fânețe.

 plante: sunătoare, mușetel, măceș, rug, fag, podbal, patlagina, urzica, trifoi, sulfina,

 anini, răchite etc.;

 

Ocupatia de bază a locuitorilor:

 cultivarea: produselor cerealiere, legumelor, zarzavaturilor, pomilor fructiferi, vitei-de-vie,

 cresterea: păsarilor  si animalelor

Monumente ale naturii, istorice și castele:

 Monumente ale naturii:

  Rezervatia naturala Lunca Poganisului avand doua plante protejate;

   Laleaua pestrita ( Fritillaria meleagris )

   Ghimpele de padure ( Ruscus aculeatus )

 Monumentul eroilor

  Monumentul eroilor ridicat in anul 1937

 Castele

  Castelul baronului Duca,  construit in anul 1810-1814, demolat in anul 1918

 

Clima, relieful:

 Clima;temperat-continentală cu influențe mediteraniene, caracterizata prin ierni blânde si   veri călduroase.

 Valorile maxime de temperatură sau inregistrat in august 1952 când termometrele au arătat    + 40° C, iar temperatura minima  de -35° C s-a inregistrat in ianuarie 1983.
 Relief; Specific  zonei de campie cu un climat mediteranian temperatura medie

  anuală de 10,6 .
 

Structura etnică a populației satului.

 Recensământul din anul 2002 populatia era de 288 locuitori din care;

  283 români,( 98.26%), 3 slovaci(1.04%), 2 maghiari(0.70%) 

 Recensamantul din anul 1900 populatia era de 813 locuitori din care;

  587 români, (72,20%),132 maghiari,(16.24%),60 germani, (7.38%),

  27 sârbi (3.32%),7 alti(0.86%)

 

Infrastructura;

 Localitatea este electrificată.

 Există alimentare cu apă.

 Exista iluminat public.

 Ulița principală este din macadam, restul din pământ.

 Alei, trotuare din dale, beton și pământ

 Exista retea telefonică fixă

 

Invatamant

 Există Școala cu doua săli de clasă

 Există spațiu pentru grădiniță-

 

Biserici

 Biserica ortodoxă română, construită în anul 1904,

 Sub altarul bisericii se află Cripta familiei Baronului Duca de Cadăr

 

Sanatate:

 Principalele servicii de sănătate sunt asigurate la Tormac, reședința de comună

 Există asistență socială,

 

Personalitați de seamă ale satului;

 Baronul Petru Duca, 1755-1822

 Baronul Gheza Duca  1866-1913

 

Personalitati și asociații de seamă care au vizitat Cadărul;

 Episcopul de Caransebeș, dr. Miron Cristea, viitorul prim patriarh al României a viyitat  Cadărul în anul 1913, cu prilejul funerariilor Baronului Gheya Duca.

 Vestitul Corul Ion Vidu din Lugoj în anul 1913

 Valeriu Braniște directorul ziarului  Drapelul din Lugojîn anul 1913

 P.S, Lucian Mic, episcop vicar al Mitropoliei Banatului in anul 2004.

 

Personalități care au contribuit la evoluția satului.

 Tovie Romul Perian, preot paroh in perioada  1908-1953

 Alexandru Lazar învățător în perioada1896-1926

 Solomon Faur, învățător in perioada 1934-1949

 

Preoti născuți la Cadăr,

 Emil Gheorghiu, născut la Cadăr, fost preot paroh la Șoșdea

 Mihail Popovici, născut la Cadăr, fost preot paroh la Cadăr

 Gruia Moițilovici născut la Cadăr, fost preot paroh la Cadăr

 Valeiu Corbuș, preot născut la Cadăr  fost preot paroh în Hodoni

 Ioan Jurca, preot născut la Cadar paroh al parohiei Sânandrei.

 

Puncte slabe:

 Slaba orientare antreprenorială

 Descreștere naturală a populației

 Procesul avansat de îmbătrânire a locuitorilor ,

 Migrarea tinertului către zone urbane,

 Lipsa de interes pentru agricultură

 Lipsa de resurse materiale si financiare.

 Efectele depopulării produse de colectvizarea forțată.

 

Puncte tari:

 Resurse naturale deosebite, in special pentru agricultură, zootehnie, pomicultură etc.

 Accesibilitate usoară și rapidă pe cale rutieră si feroviară în localitate.

 Perspective de dezvoltare a turismului in zona Pogănișului și a lacului de acumulare.

 

 

 

 

[Cadar Acasa] [Cadar I-A-A] [Cadar Fisa] [Cadar Istoric] [Cadar Asezare] [Cadar Atestare] [Cadar Habitat] [Cadar Date] [Cadar Baronii] [Cadar Personalitati] [Cadar Biserica] [Cadar Preotii] [Cadar Dascalii] [Cadar Monumentul] [Cadar Glosar] [Cadar Traditii] [Cadar Acareturi] [Cadar Monografia] [Cadar Relief] [Cadar Album]

Copyright © 2010 by Cadar.org