 |
|
|
Fisa localitatii Cadăr |
|
|
FISA LOCALITĂȚII comuna Tormac, judetul Timiș Aurel Micșa, Viorel Muțiu Structra administrativ-teritorială; Cadărul este sat aparținător comunei Tormac, județul Timiș, din anul 1968. Până în anul 1968, satul a fost reședință a comunei Cadăr, judetul Timiș, împreună cu satul Duboz
Repere monografice; În 1890 făcea parte din Comitatul Timiș, districtul Buziaș, ca reședință de comună cu 729 locuitori. În 1921 făcea parte din județul Timiș Torontal, Plasa Buziaș, ca reședință de comună cu 724 locuitori, aparținându-i și Dubozul. În 1935 făcea parte din județul Timiș-Torontal, plasa Buziaș cu 644 locuitori. În 1956 făcea parte din regiunea Timișoara, raionul Lugoj, ca reședință de comună. În 1966 făcea parte din regiunea Banat, raionul Lugoj, ca reședință de comună. În 1968 făcea parte din județul Timiș cu 571 locuitori si trecea prin reorganizare la comuna Tormac În 2016 face parte din județul Timiș, aparține comunei Tormac.
Distanțe rutiere : Cadăr - Municipiul Timișoara 41 km, 47 min. ruta Chevereșu-Mare. Cadăr - Municipiul Timișoara 42 km, 45 min. ruta Tormac. Cadăr – Buzias 27 km, 28 min. traseu, Nitchidorf, Chevereșu M- Buziaș Cadăr – Deta 38 km, 37 min, traseu: Tormac, Șipet, Folea, Voiteni, Deta. Cadăr – Duboz, 2 km 4 min. Cadăr – Berini, 13 km, 13 min. Cadăr – Ersig, 49 km, 50 min, traseu: Nitchidorf, Chevereșu M – Buziaș, Vermeș, Ersig Cadăr – Șipet, 12 km, 12 min. Cadăr – Blajova 11 km, 12 min. Cadăr – Nitchidorf 6 km, 7 min.
Așezare și caracteristici geografice, Localitatea Cadăr, face parte din judetul Timiș, comuna Tormac și este localizată pe hartă având coordonatele 45° 32' Nord, 21° 32' Est. Altitudirea oficială față de nivelul mării este de 123 m Distanța până la gara Tormac este de 4 km. Distanța până la Timișoara, resedința de județ, este de 41 km
Căi de acces; Localitatea este traversată de drumul județean DJ 592 B , care face legătura între localitățile; Tormac, Cadar, Duboz, Nițchidorf, Vucova și Chevereșu Mare.
Descrierea generală a localității, Satul este amplasat pe malul stâng al râului Pogăniș, în sud-estul județului Timiș, la granița cu județul Caraș-Severin.
Vecinatati Cadărului, La nord se mărginește cu satul Duboz, aparținând de comuna Nitchidorf, La vest se mărginește cu satul Berini, aparținând de comuna Sacoșu-Turcesc, La sud-vest și la vest este satul Tormac, resedință a comunei Tormac, La sud-est și est se află satul Ersig si Izgar, apaținând de comuna Vermeș din județul Caraș-Severin.
Suprafata: Suprafata administrativa a satului a fost in anul 1952 de 1924 ha.
Utilizarea terenurilor extravilane, Terenurile extravilane sunt folodite ca teren arabil, pășuni și izlaz, fânețe naturale, livezi și pomi, vii, păduri și teren neproductiv. Denumiri de țarine, zone și lanuri importante: Marginea, Peret, Livezi, Riminență, Țărigare, Luncă, Tramnic, Flămânda, Prăjina, Străjeret.
Populație și constructii: La recensamântul din 2002 populația Cadărului era de 288 persoane, Densitatea teritorială în anul 2002 era de14.97 loc/kmp În anul 1900 s-a înregistrat populație maximă a satului de 813 locuitori. Densitatea teritorială în anul 1900 era de 42,26 loc/kmp.
Resurse naturale: Produse agricole, pomicole, legumicole, viticole fânețe.
Hidrologia Cadărul este traversat de râul Pogăniș, care face grănițuirea cu satul Duboz, Nițchidorf și Blajova.Râul Pogonici are o lungime de 97 de km, izvoreste din Munții Semenic și se varsă în râul Timis la Uliuc. Are o suprafata bazinală de 667 kmp.
Pe cursul superior al râului pe teritoriul Cadărului și a Dubozului se află barajul de pe Pogonici cu lacul de acumulare. Barajul este înalt de 10 m și lung de 1590 m. Volumul lacului este de 41.4 mil.mc si are o suprafata de 1175 ha și lungimea de 4 km.
Fauna: Fauna satului este specifică zonei de câmpie și include următoarele animale sălbatice; rozătoarele; Șoarecele de câmp, Iepurele, Popândăul,hârciogul, Ariciul , Nevăstuică, Veveriță , in trecut erau și multi lupi, mai ales in iernile geroase, deasemenea mai vietuiesc căprioare în arealul dispre pădurea Ersigului. păsări: rațe sălbatice, cocostârci, berze, ciocârlia, privighetoarea, mierle, grauri, gugustiuci, etc..
Flora: Vegetația este specifică zonei de câmpie In arealul satului incepe Reyervatia naturală Lunca Pogănișului în care se afla doua plante rare; Laleaua pestriță ( Fritillaria meleagris ) și Gimpele de pădure ( Ruscus aculeatus ) În livezile Cadărului se află zone impădurite, sau pâlcuri izolate de arbori ca; stejar, jugastru , frasin, ulm de câmp , carpen , păr păduret , măr păduret si arbusti cu specii de sanger, porumbar , păducel sau gladis, salcie, se mai găsesc livezi de pomi fructiferi in zonele mai putin umede, sau chiar terenuri arabile si/sau fânețe. plante: sunătoare, mușetel, măceș, rug, fag, podbal, patlagina, urzica, trifoi, sulfina, anini, răchite etc.;
Ocupatia de bază a locuitorilor: cultivarea: produselor cerealiere, legumelor, zarzavaturilor, pomilor fructiferi, vitei-de-vie, cresterea: păsarilor si animalelor Monumente ale naturii, istorice și castele: Monumente ale naturii: Rezervatia naturala Lunca Poganisului avand doua plante protejate; Laleaua pestrita ( Fritillaria meleagris ) Ghimpele de padure ( Ruscus aculeatus ) Monumentul eroilor Monumentul eroilor ridicat in anul 1937 Castele Castelul baronului Duca, construit in anul 1810-1814, demolat in anul 1918
Clima, relieful: Clima;temperat-continentală cu influențe mediteraniene, caracterizata prin ierni blânde si veri călduroase. Valorile maxime de temperatură sau inregistrat in august 1952 când termometrele au arătat + 40° C, iar temperatura minima de -35° C s-a inregistrat in ianuarie 1983. anuală de 10,6 . Structura etnică a populației satului. Recensământul din anul 2002 populatia era de 288 locuitori din care; 283 români,( 98.26%), 3 slovaci(1.04%), 2 maghiari(0.70%) Recensamantul din anul 1900 populatia era de 813 locuitori din care; 587 români, (72,20%),132 maghiari,(16.24%),60 germani, (7.38%), 27 sârbi (3.32%),7 alti(0.86%)
Infrastructura; Localitatea este electrificată. Există alimentare cu apă. Exista iluminat public. Ulița principală este din macadam, restul din pământ. Alei, trotuare din dale, beton și pământ Exista retea telefonică fixă
Invatamant Există Școala cu doua săli de clasă Există spațiu pentru grădiniță-
Biserici Biserica ortodoxă română, construită în anul 1904, Sub altarul bisericii se află Cripta familiei Baronului Duca de Cadăr
Sanatate: Principalele servicii de sănătate sunt asigurate la Tormac, reședința de comună Există asistență socială,
Personalitați de seamă ale satului; Baronul Petru Duca, 1755-1822 Baronul Gheza Duca 1866-1913
Personalitati și asociații de seamă care au vizitat Cadărul; Episcopul de Caransebeș, dr. Miron Cristea, viitorul prim patriarh al României a viyitat Cadărul în anul 1913, cu prilejul funerariilor Baronului Gheya Duca. Vestitul Corul Ion Vidu din Lugoj în anul 1913 Valeriu Braniște directorul ziarului Drapelul din Lugojîn anul 1913 P.S, Lucian Mic, episcop vicar al Mitropoliei Banatului in anul 2004.
Personalități care au contribuit la evoluția satului. Tovie Romul Perian, preot paroh in perioada 1908-1953 Alexandru Lazar învățător în perioada1896-1926 Solomon Faur, învățător in perioada 1934-1949
Preoti născuți la Cadăr, Emil Gheorghiu, născut la Cadăr, fost preot paroh la Șoșdea Mihail Popovici, născut la Cadăr, fost preot paroh la Cadăr Gruia Moițilovici născut la Cadăr, fost preot paroh la Cadăr Valeiu Corbuș, preot născut la Cadăr fost preot paroh în Hodoni Ioan Jurca, preot născut la Cadar paroh al parohiei Sânandrei.
Puncte slabe: Slaba orientare antreprenorială Descreștere naturală a populației Procesul avansat de îmbătrânire a locuitorilor , Migrarea tinertului către zone urbane, Lipsa de interes pentru agricultură Lipsa de resurse materiale si financiare. Efectele depopulării produse de colectvizarea forțată.
Puncte tari: Resurse naturale deosebite, in special pentru agricultură, zootehnie, pomicultură etc. Accesibilitate usoară și rapidă pe cale rutieră si feroviară în localitate. Perspective de dezvoltare a turismului in zona Pogănișului și a lacului de acumulare.
|
|
|
|
[Cadar Acasa] [Cadar I-A-A] [Cadar Fisa] [Cadar Istoric] [Cadar Asezare] [Cadar Atestare] [Cadar Habitat] [Cadar Date] [Cadar Baronii] [Cadar Personalitati] [Cadar Biserica] [Cadar Preotii] [Cadar Dascalii] [Cadar Monumentul] [Cadar Glosar] [Cadar Traditii] [Cadar Acareturi] [Cadar Monografia] [Cadar Relief] [Cadar Album] |
|
|
|
Copyright © 2010 by Cadar.org |