Habitatul localităţii Cadăr

HABITATULlocalitatii Cadăr

Aurel Micşa
Viorel Muţiu

 Habitatul localităţii Cadăr este un habitat armonios în care se împletesc în mod fericit în spatiul terestru pe care-l ocupă, păduri şi zone împădurite,  câmpuri cu destinaţii agricole, pomicole, şi viticole, păsuni, lacuri şi cursuri de apă. Se poate afirma pe bună dreptate că, localitatea  are din toate cele necesare câte ceva.

 Un loc binecuvântat îl constituie Rezervaţia naturala a Lalelei pestriţe, a cărui arial începe din habitatul Cadărean, unde alături de vestita lalea se mai află o a doua plantă protejată, dar mai puţin cunoscută, Ghimpele de pădure.

 Habitatul are ca principal suport spatiul rural care a apărut odată cu constituirea şi localizarea  comunitaţilor umane într-un spaţiu bine definit şi permanent.

 Din cele mai vechi timpuri comunitatea locala a cadărenilor trăit in deplină armonie cu acest mediu natural, cu natura înconjuratoare, respetând-o şi promovând măsuri de protecţie şi conservare a mediului în care vieţuisc. Dar şi habitatul localitaăţii a asigurat în lunga perioadă de timp protecţia şi siguranţa comunitatii umane locale, atunci când zonele împădurite erau masive şi cursul râului Pogăniş era ambundent, asigurând zone de refugiu în timpul unor invazii sau apa cea necesară pentru oamnei si animate inclusiv o varietatea mare de peşte, care era o sursă bogată de hrană.

 Odata cu colonizările şi cu procesul de industrializare, aceasta armonie reciproca s-a întrerupt. Gravă şi foarte grava este ultima perioadă de timp, o perioadă a jafului şi a distrugerii în special al zonelor impădurite care deşi au mai ramas puţine, şi acest putin fiind grav afectat de defirsările haotice şi nemiloase.

 Destinaţia şi folosirea terenurilor a fost schimbată, rotirea culturilor şi imgrşămintele naturale au disparut complect, chimizarea excesivă a terenurilor agricole a dus la sterilizarea unor suprafeţe mari şi la obtinearea de culturi modificate genetic. Din tot ceace a fost, nimic nu mai este naturat,  totul s-a mistificat şi modificat în interesul unui profit maxim.

Vatra satului,

 Alcătuirea gospodăriilor, terenul, spaţiile de interes public, organizarea şi mărimea spatiului locuit, respetiv a intravilanului, definesc vatra satului. Partea de teren a localităţii pe care sunt asezate gospodariile, este mobilată cu  cladiri de locuit, acareturi diferite, grădini de legume, zarzavaturi si/sau pomi fructiferi, curţi, terenuri libere pentru stocarea furajelor necesare pentru animalele gospodariei.

 In afara gospodariilor avem spaţii de circulatie comuna, respectiv uliţele, fântâni publice, spaţii pentru invăţământ, cultură, biserica, spaţii administrative şi comerciale.

Vatra veche a localităţii

 Primele informaţii topografice despre vatra satului Cadăr le avem prin harta Iosefină din 1769-1772 ¹⁾, care ne arată un aplasament dispersat, alcătuit în special după configuraţia terenului.  Casele erau amplasate haotic, fara un criteriu de sistematizare, rânduite probabil după poziţia proprietăţilor deţinute de săteni. Satul avea mai mult aspectul unui grup de sălăşe, amplasate destul de răsfirat. In harta amintită sunt marcate cateva case din nucleul vechiului amplasament al Cadărului.

Nucleul central al vechii asezari a Cadarului

 Zona indicată nu este limitativă, datorită dispersiei , erau case şi mult în afara acestei zone.

 Dovda o constituie două case rămase probabil de la vechiul sat pe noul amplsament al localitatii, casa lui Teodor  Lăutaş, un urmaş a  lui Paia Lautas, om de vază în trecutul loclităţii şi casa lui Alexandru Doboşan. Ambele fiind construite cu o singură cameră, o bucătărie şi o încăpere pentru animale, casele erau acoprite  cu paie.Aceste constrcţii au rămas până la jumatatea secolului trecut, cand datorita vechimii si a degradarii s-au prabuşit.

Vatra noua a localităţii

 In anul 1810,  Petre Duca pune baza noii vetre a satului, cu străzi drepte şi amplasamente ordonate după model european. Tot acest baron a adus colonişti din zona Cenadului, dintre care se menţionează familia Grozav.

 Sistematizarea noii vetre a continuat şi în anul 1814 cu reaşezarea satului pe actuala vatră, loc ferit de inundaţii şi mai igenic, având  străzi rectangulare şi după reguli urbanistice moderne. Amplasamentul vechi era în apropiere de locul actual numit Valea Popii ²⁾

 Noua vatra a satului a fost concepută cu ulite spaţioase, paralele si rectangiulare care erau mobilate cu construcţii noi, în general din zidărie, şi cu acareturile necesare gospodăriei.

Vatra actuală a localităţii Cadăr

 In zona centrală a noii localităţii s-a lăsat un spaţiu pentru constrcţiile de interes public, un fel de piaţetă în care au fost amplaste; biserica şcoala, casa parohială , spaţii comerciale şi în imediată vecinatate  sediul administraţiei locale, primaria. Tot aici este amplasat şi Monumentul eroilor şi locul pentru sărbătorile anului, ruga, jocul de duminică etc.

Administratia locală

 Până la reorganizarea administrativă din anul 1968, Cadărul era resedinţă de comună, avănd în componenţă şi satul Duboz, sat cu o pupulaţie şi suprfaţă apropiate cu a Cadărului.

 In această perioadă respectiv de la preluarea administratiei austriece şi în special de la primul razboi mondial din 1918, până în 1968, Cadărul a avut cea mai bună dezvoltare.

 A existat în şocalitate; moară, teasc pentru ulei de floarea soarelui, batoze pentru treierat, tractoare prestatoare de servicii pentru săteni, secţie a Bănci agicole de credit, unităţi comerciale şi cârciumă.

 După colectovizare şi reorganizarea administrativă Cadărul a pierdut statul de comună inclusiv o serie întregă de surse de venit importante pentru gospodărirea şi administratea trburilor publice ale satului. Acum satul face parte din comuna Tormac, alături de satele Tormac resedinţă de comună şi satul Şipet.

 Referitor la structura comunei din aceasta perioadă  avem prin intermediu  Anuarul "Socec" al Romaniei-Mari, câteva repere privind anul 1924-25 privind  structura administratie comunei şi anumite utilităţi şi servicii, informaţii pe care le redăm: ³⁾

  Cadăr, Comuna rurală, Plasa Buziaş, Res. Sucr. Cerc. Cadăr
   Locuitori 703. 3 km g. Tormac
   Primar, Jurca Simion,-Notar Wallet Petru,-
   Invăţător, Lazăr Alexandru,- Preot Paroh Perianu Romulus Tovie
   Bănci populare: “ Banca populară de credit “
   Bărbieri: Adamovici Carol, Cuzmanu Căciulă.
   Cârciumari şi comercianţi ( art. mixte ) Zgonea Meilă.
   Cismari: Wichland Mihai, Ulei ( teascuri ): Crăciun Ioan.
   Propritari de moşii: “ Banca Agricola de credit din Budapesta “ ( 1700 jug.)

          Spatii publice în vatra satului alcătuite din clădirea fostei primarii, şcoala noua cu doua clase , şi şcoala veche, care a devenit camin cultural şi spaţiu pentru dispensar, biserica, casa parohiala şi spaţii private pentru comerţ şi alte servicii precum fierărie, frizerie, magazine  sătesti mixte etc.

Spaţiul public din zona centrală a Cadărului

 Terenurile extravilane erau alcătuite din; terenuri agricole, vii si podgorii, livezi si păduri, păşuni şi drumuri agricole de acces, trenuri nefolosibile sau degradate, albia minoră şi majoră a râului Pogăniş  şi a Gozopariului, gropi de împrumut pentru argilă şi cărămidă crudă, râturi şi zone mlăştinoase.

 Structura extravilană a satui avea următoarele zone sau ternuri numite; Marginea, Peret, Ţărigare, Luncă, Tramnic, Flămânda, Prăjina, Străjeret, Riminenţă ⁴⁾

 Suprafaţa localităţii  în 1952. era de  1924 Ha, de la caeasta data avem statistica, din care suprafaţa extravilană era in propriettea urmatoarelor categorii, ţărani înstăriţi ( chiaburi )24 familii care deţineau 328,64 ha, tărani mijlocaşi 109 familii care deţineau 751,7 ha şi ţărani săraci 41    familii care deţineau  138,09 ha .⁵⁾

 Pe teritoriul localităţii nu erau sălaşe dar, familiile mai înstărite care aveau vii în extravilan, aveau câte o căsuţă la care vara, în perioada rodului, locuia un membru mai în vârstă al familie, purtând de grijă viei, pomilor şi terenului cultivabil pe care-l aveau în acel loc.

 Deasemenea erau stâni pentru oi  pe perioadele de păşunat, la care erau angajaţi ciobani pentru păstoritul oilor şi realiyarea produselor lactate. Cibanii şi stânele  şi stânele erau organizate pe grupuri de familii functie de poziţia lor faţă de păşunea unde era stâna.

Constrcuctiile si solutiile constructive.

 In vechea vatra a satului, locuintele, asa cum am arata din exemplu celor doua case ramase, erau alcatuite in general dintr-o camera si o bucataruie sin un spatiu pentru adapostul animalelor. Casele erau din vaiuga sau lemn si apoterite cu paie.

 Camera de locuit  avea doua paturi o masa si doua clupuri, scaune lungi, cat era lumginea patului. Incalzirea se facea printr-un cuptor alimentat din bucatarie, cutor de pamant care servea pentru incalzit dar si pentru copt painea sau paseurizat compoturi sau gemuri.

 Combustibilul de baza erau paielesi tuleii ramasi dela furajarea animelelor, In ca,mera se mai afla o lada pentru haine  si alte utilitati functie de natura gospodariei.

 Bucataria, avea o vatra de gatit cu horn deschis prin care se evacua fumul de la vatra dar si de la cuptorul de pamanit din camera. Hornul deschis era folsit si pentru afumatoare a diferitelor produse animale( porc)

 Casele din noua vatra a satului construite dupa 1810 era mult imbunatatite atat din punct de vedere al materialului folosit cat si a spatiului locuibil. Cladirile de locuit sunt in general alcatuite din doua camere, bucătărie, o prispă ( tărnaî) . Gospodăria având separat o serie de acareturi, anexe pentru diferite folosinţe. Camere sunt spaţioase şi lumioase având doua ferestre mai mari şi una mai mică. Iar ca mobilier doua paturi, dulap şi o sobă de încălzit care a înlocuit vechiul cuptor de pământ. Una dintre camere este pentru folosinţa comună a familiei, numită soba mică şi una amenajată special pentru oaspeti, camera mare sau soba mare.

 Intre ele se afla bucătărie cu un cuptor de gătit, masa şi scaune pentru servit. Pardoseala este în mare parte din pământ bătut măltorit cu baligă de vacă sau din duşumele de scândură.

 Pereţii sunt zugraviţi iar exteriorul casei spoit cu var, în general în culoare albă. Zidăria casei este din cărămidă crudă sau arsă, acoperiş din tiglă în două ape cu doua timpane, dintre care cel de la uliţă ornamental, podul utilizabil la care se ajunge printr-o scară din prispa, coridor sau tărnaţ.

 Pentru evoluţia numărului de locuinţe avem următoarele date;

 In Monografia Banatului, Ioan Lotrenu arată că în anul 1935 Cadărul apartine judeţului Timis-Torontal, plasa Buziaş  cu un număr de 85 de case ⁶⁾

 Urmărind în timp evoluţia numărului caselor  de locuit care alcăatuia satul, avem şi alte  cateva informaţii interesante;

 Prima informaţie o avem chiar din documentul de atestare al localităţii Cadar, Intr-un defter otoman din 1554, este consemnat satul cu 8 case ⁷⁾

 Date amanunţite referitoare la atestare localităţii şi unele ipoteze aparute sunt prezentate pe site-ul localităţii,  la caseta; Cadar-Istoric, Atestare, Asezare,  articolul „ ATESTAREA LOCALITĂŢII CADĂR „ ⁸⁾

 In anul 1717 conform  conscripţiei  din acelaş an, Cadărul  era situat  în cercul Ciacova cu denumirea de Kadar cu 85 case ⁹⁾

 In anul 1776 in Cadăr existau 94 de case, aşa cum se arată in Statistica Eparhiei Timişoara de către  I.D.Suciu ¹⁰⁾

 In anul 1914  Cadărul avea  o populaţie de 618 suflete români, 30 de unguri, 6 nemţi şi  un număr de 134 de case.¹¹⁾

 Populatia Cadărului a fost populaţie română, aşa cum a constatat şi arătat  Erhler în lucrarea sa „ Banatului de la început până la 1774” unde arata ca localitatea se afla în Cercul Bârzavei sub numele de  Kadar(Cadăr) cu populaţie română, aici mai trebuie precizată remarca conform notei 171  făcută de Costin Feneşan în calitate de traducător şi comentator,- Ehrler, a prezintat  localităţile din Banat conform cu împărţirea administrativă dinainte de organizarea graniţei militare austriece.¹²⁾

            In  anul 1992 în Cadăr exeistau 113 gospodării^,, iar fondul locativ recenzat era de 122 clădiri,  de locuinţe, având 287 camere cu o suprafaţă locuibilă de 4248 mp ^13), deci cu o medie de 2,37 camera pe locuinţă.

Acarerurile gospodaresti, anexe, alte spaţii şi terenuri

 In general acareturile unei gospodarii erau alcătuite din următoare  constuctii; Clădirea de locuit, (Casa ), Bucătăria de vară.(Cuina mică ), Grajdul ( Ştălogul ), Şopronul ( Şofru )

Cămara ( Umbariul ); Cletul; Fântâna (Fântâna ), Cotarca ( Cotarca ), Coteţul ( Coceţul ), Cosina;  Pleveria, Şura pentru ovine şi caprine, WC, ( Clozetul ) .

 Acareturile erau  realizate constructiv în funcţie de scopul pe care-l deserveau, pereţii din zidarie de căraămida, lemn, şipci, sau din scândură, acoperişul din tiglă.

 Lista acareturilor prezentate este generala şi extinsă, fiecare gospodărie avea acareturile funcţie de mărimea gospodărie, de terenul cultivat şi de obiectivele următite, consum propriu, comercializare, etc.

 In incinta gospodăriei se mai găseaua şi alte spaţii şi terenuri precum, spaţii pentru cultura legumelor, spaţii rezervate pomilor ftuctiferi, spaţii de depozitare furaje şi produse agriclole cerealiere.

 In trecutul îndepărtat pe o ramificaţie a râului Pogăniş, numită cracul morii, era amplasată o moară pe apă, a cărui urme au rămas până în anii din urmă, la fel şi Cotul morii, cum a fost denumit  spaţiul dintre Cracul morii şi Pogăniş.

 Tot pe cursul râului Pogăniş în amonte de sat, în urma lucrărilor de regularizare a albiei s-a realizat un baraj în lungime de 1590 m. şi un lac de acumulare în suprafaţă de 1175 ha  şi un volum de 41,4  mil. mc. Apă, întregind armonios habitatul localitaţii.

 Habitatul localităţii Cadăr poate asigură calitatea vieţii şi prosperitatea în condiţiile protejării eficiente a mediului natural, a unei administrări şi întreţinri a spaţiului de locuit şi prin dezvoltarea de noi construţii care să se încadreze armonios în mediul ambiant pentru a asigura o creştere a condiţiilor de locuit, de muncă şi de convieţuire civilizată in relaţiile cu toate componetele biotopului care formează acest minunat habitat al localităţii.Este nevoie de o administraţie competentă şi un raport interunam bazat pe respectul mediului pentru dezvoltarea  intregului ansamblu comunitate- mediu inconjurator.

Bibliografie

1)  Harta iosefina a Banatului 1769-1772:  șhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cad%C4%83r,_Timi%C8%99
2)  Valeriu Perianu Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr” Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr  pag. 3
3)   Cadar.Wikipedia: Anuarul "Socec" al Romaniei-mari pag.817, 1924-1925, online de la Biblioteca Congresului SUA
4)    Arhivele nationale Timis FONDUL 335 COLECŢIA PERSONALĂ NICOAE ILIEŞU Fondul nr. 22/27 file 936- 1962  Monografia comunelor 1-510 nr. Fond 1 Nr. Dosar.1 Pag 370-375
5)    Arhivele Nationale Timis  Statistică, Fond Inv.25/1952/P  Dosar 50/1952
6)    Ioan Lotreanu  “Monografia Banatului” Vol 1 1935 Pag. 100
7)    Munteanu, Ioan, Banatul istoric. vol 2. Timisoara 2007, ISBN 978-973-592-191-0, p.21
8)     http://www.cadar.org/html/cadar_atestare.html
9)   Valeriu Perianu  ”Istoria comunei Cadăr”Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserica din Cadar pag.1
10)   I.D.Suciu, s.a. “Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului” Ed.Mit.Ba.1980 Volumul 1 pag.372
11)    Valeriu Perianu Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr” Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din
          Cadăr pag.2
12)  J.J.Ehrler  “Banatul de la origini până acum,-1774” Ed. Facla 1982
13)  Coordonator .A.Micşa “Ghid MM a local.jud.Timiş”Ediţia 2000 pag.185.

[Cadar Acasa] [Cadar I-A-A] [Cadar Fisa] [Cadar Istoric] [Cadar Asezare] [Cadar Atestare] [Cadar Habitat] [Cadar Date] [Cadar Baronii] [Cadar Personalitati] [Cadar Biserica] [Cadar Preotii] [Cadar Dascalii] [Cadar Monumentul] [Cadar Glosar] [Cadar Traditii] [Cadar Acareturi] [Cadar Monografia] [Cadar Relief] [Cadar Album]

Copyright © 2010 by Cadar.org