Habitatul localității Cadăr

HABITATULlocalitatii Cadăr

Aurel Micșa
Viorel Muțiu

 Habitatul localității Cadăr este un habitat armonios în care se împletesc în mod fericit în spatiul terestru pe care-l ocupă, păduri și zone împădurite,  câmpuri cu destinații agricole, pomicole, și viticole, păsuni, lacuri și cursuri de apă. Se poate afirma pe bună dreptate că, localitatea  are din toate cele necesare câte ceva.

 Un loc binecuvântat îl constituie Rezervația naturala a Lalelei pestrițe, a cărui arial începe din habitatul Cadărean, unde alături de vestita lalea se mai află o a doua plantă protejată, dar mai puțin cunoscută, Ghimpele de pădure.

 Habitatul are ca principal suport spatiul rural care a apărut odată cu constituirea și localizarea  comunitaților umane într-un spațiu bine definit și permanent.

 Din cele mai vechi timpuri comunitatea locala a cadărenilor trăit in deplină armonie cu acest mediu natural, cu natura înconjuratoare, respetând-o și promovând măsuri de protecție și conservare a mediului în care viețuisc. Dar și habitatul localitaății a asigurat în lunga perioadă de timp protecția și siguranța comunitatii umane locale, atunci când zonele împădurite erau masive și cursul râului Pogăniș era ambundent, asigurând zone de refugiu în timpul unor invazii sau apa cea necesară pentru oamnei si animate inclusiv o varietatea mare de pește, care era o sursă bogată de hrană.

 Odata cu colonizările și cu procesul de industrializare, aceasta armonie reciproca s-a întrerupt. Gravă și foarte grava este ultima perioadă de timp, o perioadă a jafului și a distrugerii în special al zonelor impădurite care deși au mai ramas puține, și acest putin fiind grav afectat de defirsările haotice și nemiloase.

 Destinația și folosirea terenurilor a fost schimbată, rotirea culturilor și imgrșămintele naturale au disparut complect, chimizarea excesivă a terenurilor agricole a dus la sterilizarea unor suprafețe mari și la obtinearea de culturi modificate genetic. Din tot ceace a fost, nimic nu mai este naturat,  totul s-a mistificat și modificat în interesul unui profit maxim.

Vatra satului,

 Alcătuirea gospodăriilor, terenul, spațiile de interes public, organizarea și mărimea spatiului locuit, respetiv a intravilanului, definesc vatra satului. Partea de teren a localității pe care sunt asezate gospodariile, este mobilată cu  cladiri de locuit, acareturi diferite, grădini de legume, zarzavaturi si/sau pomi fructiferi, curți, terenuri libere pentru stocarea furajelor necesare pentru animalele gospodariei.

 In afara gospodariilor avem spații de circulatie comuna, respectiv ulițele, fântâni publice, spații pentru invățământ, cultură, biserica, spații administrative și comerciale.

Vatra veche a localității

 Primele informații topografice despre vatra satului Cadăr le avem prin harta Iosefină din 1769-1772 1), care ne arată un aplasament dispersat, alcătuit în special după configurația terenului.  Casele erau amplasate haotic, fara un criteriu de sistematizare, rânduite probabil după poziția proprietăților deținute de săteni. Satul avea mai mult aspectul unui grup de sălășe, amplasate destul de răsfirat. In harta amintită sunt marcate cateva case din nucleul vechiului amplasament al Cadărului.

 

 

Nucleul central al vechii asezari a Cadarului

 Zona indicată nu este limitativă, datorită dispersiei , erau case și mult în afara acestei zone.

 Dovda o constituie două case rămase probabil de la vechiul sat pe noul amplsament al localitatii, casa lui Teodor  Lăutaș, un urmaș a  lui Paia Lautas, om de vază în trecutul loclității și casa lui Alexandru Doboșan. Ambele fiind construite cu o singură cameră, o bucătărie și o încăpere pentru animale, casele erau acoprite  cu paie.Aceste constrcții au rămas până la jumatatea secolului trecut, cand datorita vechimii si a degradarii s-au prabușit.

Vatra noua a localității

 In anul 1810,  Petre Duca pune baza noii vetre a satului, cu străzi drepte și amplasamente ordonate după model european. Tot acest baron a adus coloniști din zona Cenadului, dintre care se menționează familia Grozav.

 Sistematizarea noii vetre a continuat și în anul 1814 cu reașezarea satului pe actuala vatră, loc ferit de inundații și mai igenic, având  străzi rectangulare și după reguli urbanistice moderne. Amplasamentul vechi era în apropiere de locul actual numit Valea Popii 2)

 Noua vatra a satului a fost concepută cu ulite spațioase, paralele si rectangiulare care erau mobilate cu construcții noi, în general din zidărie, și cu acareturile necesare gospodăriei.

 

Vatra actuală a localității Cadăr

 In zona centrală a noii localității s-a lăsat un spațiu pentru constrcțiile de interes public, un fel de piațetă în care au fost amplaste; biserica școala, casa parohială , spații comerciale și în imediată vecinatate  sediul administrației locale, primaria. Tot aici este amplasat și Monumentul eroilor și locul pentru sărbătorile anului, ruga, jocul de duminică etc.

Administratia locală

 Până la reorganizarea administrativă din anul 1968, Cadărul era resedință de comună, avănd în componență și satul Duboz, sat cu o pupulație și suprfață apropiate cu a Cadărului.

 In această perioadă respectiv de la preluarea administratiei austriece și în special de la primul razboi mondial din 1918, până în 1968, Cadărul a avut cea mai bună dezvoltare.

 A existat în șocalitate; moară, teasc pentru ulei de floarea soarelui, batoze pentru treierat, tractoare prestatoare de servicii pentru săteni, secție a Bănci agicole de credit, unități comerciale și cârciumă.

 După colectovizare și reorganizarea administrativă Cadărul a pierdut statul de comună inclusiv o serie întregă de surse de venit importante pentru gospodărirea și administratea trburilor publice ale satului. Acum satul face parte din comuna Tormac, alături de satele Tormac resedință de comună și satul Șipet.

 Referitor la structura comunei din aceasta perioadă  avem prin intermediu  Anuarul "Socec" al Romaniei-Mari, câteva repere privind anul 1924-25 privind  structura administratie comunei și anumite utilități și servicii, informații pe care le redăm: 3)

  Cadăr, Comuna rurală, Plasa Buziaș, Res. Sucr. Cerc. Cadăr
   Locuitori 703. 3 km g. Tormac
   Primar, Jurca Simion,-Notar Wallet Petru,-
   Invățător, Lazăr Alexandru,- Preot Paroh Perianu Romulus Tovie
   Bănci populare: “ Banca populară de credit “
   Bărbieri: Adamovici Carol, Cuzmanu Căciulă.
   Cârciumari și comercianți ( art. mixte ) Zgonea Meilă.
   Cismari: Wichland Mihai, Ulei ( teascuri ): Crăciun Ioan.
   Propritari de moșii: “ Banca Agricola de credit din Budapesta “ ( 1700 jug.)

          Spatii publice în vatra satului alcătuite din clădirea fostei primarii, școala noua cu doua clase , și școala veche, care a devenit camin cultural și spațiu pentru dispensar, biserica, casa parohiala și spații private pentru comerț și alte servicii precum fierărie, frizerie, magazine  sătesti mixte etc.

 

Spațiul public din zona centrală a Cadărului

 Terenurile extravilane erau alcătuite din; terenuri agricole, vii si podgorii, livezi si păduri, pășuni și drumuri agricole de acces, trenuri nefolosibile sau degradate, albia minoră și majoră a râului Pogăniș  și a Gozopariului, gropi de împrumut pentru argilă și cărămidă crudă, râturi și zone mlăștinoase.

 Structura extravilană a satui avea următoarele zone sau ternuri numite; Marginea, Peret, Țărigare, Luncă, Tramnic, Flămânda, Prăjina, Străjeret, Riminență 4)

 Suprafața localității  în 1952. era de  1924 Ha, de la caeasta data avem statistica, din care suprafața extravilană era in propriettea urmatoarelor categorii, țărani înstăriți ( chiaburi )24 familii care dețineau 328,64 ha, tărani mijlocași 109 familii care dețineau 751,7 ha și țărani săraci 41    familii care dețineau  138,09 ha .5)

 Pe teritoriul localității nu erau sălașe dar, familiile mai înstărite care aveau vii în extravilan, aveau câte o căsuță la care vara, în perioada rodului, locuia un membru mai în vârstă al familie, purtând de grijă viei, pomilor și terenului cultivabil pe care-l aveau în acel loc.

 Deasemenea erau stâni pentru oi  pe perioadele de pășunat, la care erau angajați ciobani pentru păstoritul oilor și realiyarea produselor lactate. Cibanii și stânele  și stânele erau organizate pe grupuri de familii functie de poziția lor față de pășunea unde era stâna.

Constrcuctiile si solutiile constructive.

 In vechea vatra a satului, locuintele, asa cum am arata din exemplu celor doua case ramase, erau alcatuite in general dintr-o camera si o bucataruie sin un spatiu pentru adapostul animalelor. Casele erau din vaiuga sau lemn si apoterite cu paie.

 Camera de locuit  avea doua paturi o masa si doua clupuri, scaune lungi, cat era lumginea patului. Incalzirea se facea printr-un cuptor alimentat din bucatarie, cutor de pamant care servea pentru incalzit dar si pentru copt painea sau paseurizat compoturi sau gemuri.

 Combustibilul de baza erau paielesi tuleii ramasi dela furajarea animelelor, In ca,mera se mai afla o lada pentru haine  si alte utilitati functie de natura gospodariei.

 Bucataria, avea o vatra de gatit cu horn deschis prin care se evacua fumul de la vatra dar si de la cuptorul de pamanit din camera. Hornul deschis era folsit si pentru afumatoare a diferitelor produse animale( porc)

 Casele din noua vatra a satului construite dupa 1810 era mult imbunatatite atat din punct de vedere al materialului folosit cat si a spatiului locuibil. Cladirile de locuit sunt in general alcatuite din doua camere, bucătărie, o prispă ( tărnaî) . Gospodăria având separat o serie de acareturi, anexe pentru diferite folosințe. Camere sunt spațioase și lumioase având doua ferestre mai mari și una mai mică. Iar ca mobilier doua paturi, dulap și o sobă de încălzit care a înlocuit vechiul cuptor de pământ. Una dintre camere este pentru folosința comună a familiei, numită soba mică și una amenajată special pentru oaspeti, camera mare sau soba mare.

 Intre ele se afla bucătărie cu un cuptor de gătit, masa și scaune pentru servit. Pardoseala este în mare parte din pământ bătut măltorit cu baligă de vacă sau din dușumele de scândură.

 Pereții sunt zugraviți iar exteriorul casei spoit cu var, în general în culoare albă. Zidăria casei este din cărămidă crudă sau arsă, acoperiș din tiglă în două ape cu doua timpane, dintre care cel de la uliță ornamental, podul utilizabil la care se ajunge printr-o scară din prispa, coridor sau tărnaț.

 Pentru evoluția numărului de locuințe avem următoarele date;

 In Monografia Banatului, Ioan Lotrenu arată că în anul 1935 Cadărul apartine județului Timis-Torontal, plasa Buziaș  cu un număr de 85 de case 6)

 Urmărind în timp evoluția numărului caselor  de locuit care alcăatuia satul, avem și alte  cateva informații interesante;

 Prima informație o avem chiar din documentul de atestare al localității Cadar, Intr-un defter otoman din 1554, este consemnat satul cu 8 case 7)

 Date amanunțite referitoare la atestare localității și unele ipoteze aparute sunt prezentate pe site-ul localității,  la caseta; Cadar-Istoric, Atestare, Asezare,  articolul „ ATESTAREA LOCALITĂȚII CADĂR „ 8)

 In anul 1717 conform  conscripției  din acelaș an, Cadărul  era situat  în cercul Ciacova cu denumirea de Kadar cu 85 case 9)

 In anul 1776 in Cadăr existau 94 de case, așa cum se arată in Statistica Eparhiei Timișoara de către  I.D.Suciu 10)

 In anul 1914  Cadărul avea  o populație de 618 suflete români, 30 de unguri, 6 nemți și  un număr de 134 de case.11)

 Populatia Cadărului a fost populație română, așa cum a constatat și arătat  Erhler în lucrarea sa „ Banatului de la început până la 1774” unde arata ca localitatea se afla în Cercul Bârzavei sub numele de  Kadar(Cadăr) cu populație română, aici mai trebuie precizată remarca conform notei 171  făcută de Costin Feneșan în calitate de traducător și comentator,- Ehrler, a prezintat  localitățile din Banat conform cu împărțirea administrativă dinainte de organizarea graniței militare austriece.12)

            In  anul 1992 în Cadăr exeistau 113 gospodării,, iar fondul locativ recenzat era de 122 clădiri,  de locuințe, având 287 camere cu o suprafață locuibilă de 4248 mp 13), deci cu o medie de 2,37 camera pe locuință.

Acarerurile gospodaresti, anexe, alte spații și terenuri

 In general acareturile unei gospodarii erau alcătuite din următoare  constuctii; Clădirea de locuit, (Casa ), Bucătăria de vară.(Cuina mică ), Grajdul ( Ștălogul ), Șopronul ( Șofru )

Cămara ( Umbariul ); Cletul; Fântâna (Fântâna ), Cotarca ( Cotarca ), Cotețul ( Cocețul ), Cosina;  Pleveria, Șura pentru ovine și caprine, WC, ( Clozetul ) .

 Acareturile erau  realizate constructiv în funcție de scopul pe care-l deserveau, pereții din zidarie de căraămida, lemn, șipci, sau din scândură, acoperișul din tiglă.

 Lista acareturilor prezentate este generala și extinsă, fiecare gospodărie avea acareturile funcție de mărimea gospodărie, de terenul cultivat și de obiectivele următite, consum propriu, comercializare, etc.

 In incinta gospodăriei se mai găseaua și alte spații și terenuri precum, spații pentru cultura legumelor, spații rezervate pomilor ftuctiferi, spații de depozitare furaje și produse agriclole cerealiere.

 In trecutul îndepărtat pe o ramificație a râului Pogăniș, numită cracul morii, era amplasată o moară pe apă, a cărui urme au rămas până în anii din urmă, la fel și Cotul morii, cum a fost denumit  spațiul dintre Cracul morii și Pogăniș.

 Tot pe cursul râului Pogăniș în amonte de sat, în urma lucrărilor de regularizare a albiei s-a realizat un baraj în lungime de 1590 m. și un lac de acumulare în suprafață de 1175 ha  și un volum de 41,4  mil. mc. Apă, întregind armonios habitatul localitații.

 Habitatul localității Cadăr poate asigură calitatea vieții și prosperitatea în condițiile protejării eficiente a mediului natural, a unei administrări și întreținri a spațiului de locuit și prin dezvoltarea de noi construții care să se încadreze armonios în mediul ambiant pentru a asigura o creștere a condițiilor de locuit, de muncă și de conviețuire civilizată in relațiile cu toate componetele biotopului care formează acest minunat habitat al localității.Este nevoie de o administrație competentă și un raport interunam bazat pe respectul mediului pentru dezvoltarea  intregului ansamblu comunitate- mediu inconjurator.

Bibliografie

1)  Harta iosefina a Banatului 1769-1772:  șhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cad%C4%83r,_Timi%C8%99
2)  Valeriu Perianu Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr” Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din Cadăr  pag. 3
3)   Cadar.Wikipedia: Anuarul "Socec" al Romaniei-mari pag.817, 1924-1925, online de la Biblioteca Congresului SUA
4)    Arhivele nationale Timis FONDUL 335 COLECȚIA PERSONALĂ NICOAE ILIEȘU Fondul nr. 22/27 file 936- 1962  Monografia comunelor 1-510 nr. Fond 1 Nr. Dosar.1 Pag 370-375
5)    Arhivele Nationale Timis  Statistică, Fond Inv.25/1952/P  Dosar 50/1952
6)    Ioan Lotreanu  “Monografia Banatului” Vol 1 1935 Pag. 100
7)    Munteanu, Ioan, Banatul istoric. vol 2. Timisoara 2007, ISBN 978-973-592-191-0, p.21
8)     http://www.cadar.org/html/cadar_atestare.html
9)   Valeriu Perianu  ”Istoria comunei Cadăr”Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserica din Cadar pag.1
10)   I.D.Suciu, s.a. “Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului” Ed.Mit.Ba.1980 Volumul 1 pag.372
11)    Valeriu Perianu Manuscris monografic ”Istoria comunei Cadăr” Manuscris dactilografiat aflat la Sf Biserică din
          Cadăr pag.2
12)  J.J.Ehrler  “Banatul de la origini până acum,-1774” Ed. Facla 1982
13)  Coordonator .A.Micșa “Ghid MM a local.jud.Timiș”Ediția 2000 pag.185.

[Cadar Acasa] [Cadar I-A-A] [Cadar Fisa] [Cadar Istoric] [Cadar Asezare] [Cadar Atestare] [Cadar Habitat] [Cadar Date] [Cadar Baronii] [Cadar Personalitati] [Cadar Biserica] [Cadar Preotii] [Cadar Dascalii] [Cadar Monumentul] [Cadar Glosar] [Cadar Traditii] [Cadar Acareturi] [Cadar Monografia] [Cadar Relief] [Cadar Album]

Copyright © 2010 by Cadar.org